Page 45 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

PERSPECTIVE

O bună interpretare
pornește întotdeauna de la
tăcerea interioară a celui
care privește într-o deplină
disponibilitate receptivă.
Sentimentele personale nu
trebuie să oculteze acest
prim moment, care este vital
pentru înțelegerea miezului
viu al operei; iată de ce, cel
mai adesea, receptorul con-
temporan, aflat într-o perpe-
tuă și pătimașă interacțiune
dinamică cu mediul, este
mai puțin disponibil pentru
liniștirea deplină necesară
inițierii dialogului cu opera
de artă. Starea necesară aces-
tui prim dialog este aceea a
unei maxime acuități, când
privirea în afară trebuie să
fie dublată de o întoarcere
spre sine, pentru a culege,
din oglinda limpede, netul-
burată de nici o altă adiere a
Biard François, Quatre heures au Salon, 1847 undei sufletești, fizionomia
când trimite ramificații în meta-universul operei, adică adevărului esențial care a însuflețit opera.
în acel spațiu al tainelor care comunică subtil cu lumea Acestei prime intuiții, întrezărite în oglindă su-
psihică a privitorului. fletească, trebuie să îi urmeze o atitudine mai activă,
o contemplare care să împletească deopotrivă dispo-
Calitatea interpretării nibilitatea de reflexie senzorială și cea de operare
Interpretarea justă decriptează detalii ale rațională, obiectivă, care adaugă experienței receptării
creației pe care alte interpretări nu le explică. Sigur că aspecte asimilate anterior în procesul de cunoaștere al
este posibil ca o interpretare să fie o răstălmăcire totală lumii. Unui observator sensibil, dar mai puțin antrenat
a adevărului operei de artă, dar aceste situații sunt rare. pentru analiza operei, încercarea de a coborî această
De obicei, erorile majore de interpretare vin dintr-o fo- prima intuiție la nivelul conștientului prin explorarea
calizare pe detalii fără a sesiza legături sau fără a urca înțelesurilor și a legăturilor între fragmentele creației
pe panta ascendentă a viziunii sintetice. Altfel, între i se va părea poate o profanare. O justă interpretare a
diferitele interpretări care formulează aceleași idei ge- fragmentelor coagulate în țesătura mai densă a ansam-
nerale despre operă, există doar diferențe de fină și blului nu va oculta însă această intuiție, ci îi va adăuga
nuanțată analiză. Tocmai aceste diferențe care ope- limpezime și suflu vital, nuanțând înțelesul.
rează într-un registru al observației subtile fac Iar dacă un interpret atent reflectă nemistificat
diferența între o interpretare aflată mai aproape de in- opera, înțelesurile ei se prelungesc dezvăluind un în-
terpretarea justă și una mai îndepărtată, pe asimptota treg univers de inter-determinări, de relații, unele din-
ce tinde spre cunoașterea deplină. tre ele la prima vedere mai puțin sesizabile unui ochi
Este necesar, pentru o înțelegere cât mai clară grăbit sau neantrenat. În acest sens, interpretarea justă
a mesajului, să luăm în seamă cât mai multe elemente poate fi o operă în sine, aflându-se în prelungirea ope-
constitutive ale unei opere și ansamblul deopotrivă, rei pe care o oglindește.
printr-o culisare pe verticală între analiză și sinteză și
invers.

Bibliografie:
Huygh, Rene - Puterea imaginii, Editura Meridiane, București, 1971
Panofsky, Erwin – Ideea, Editura Univers, București, 1975
Panofsky, Erwin – Artă și semnificație, Editura Meridiane, București, 1980
Rene Berger – Artă și comunicare, Editura Meridiane, București, 1976
Rosenberg, Jakob – Criteriul calității în artă, Editura Meridiane, București, 1980
Sedlmayr, Hans – Epoci și opere vol. 1 și vol.2, Editura Meridiane, București, 1990

REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56 43