Page 41 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)
P. 41

PERSPECTIVE
               Studiind geneza operelor de artă se poate con- samblu mai vast, așa cum am discutat anterior, caz în
        stata că există forțe motrice care dau impulsul actului care opera trebuie să fie integrată unor condiții orga-
        creator și care sunt animate de contextul istoric mai nice preexistente.
        restrâns sau mai larg. Există însă și forțe care nu au o     Intuiția primară motivează opțiunile artistului
        explicație istorică, acționând, de obicei, individual, în pentru anumite materiale, tehnici și procedee. Viziu-
        cazul procesului creator al unei opere care constituie nea primară atrage după sine, pe parcurs, decizii în
        astfel o excepție. Un caz aparte este al acelor opere ati- acord  cu  ea  și  respinge  ceea  ce  îi  este  străin,
        pice care se sustrag curentului general; acestea sunt funcționând ca un filtru care cerne și direcționează flu-
        operele cu adevărat novatoare ale artiștilor al căror stil xul inspirației în procesul de cristalizare a caracterului
        va face școală.                                       final al operei. Momentul ultim al creației trebuie să
               Este de luat în seamă, când există intenția unei fie acela în care opera devine suficientă sieși, im-
        analize, și faptul că opera de artă este cel mai adesea anentă, când orice adăugire nu numai că ar deveni su-
        rezultatul unei comenzi, o comandă care poate fi con- perfluă, dar ar și perturba conexiunea dintre părțile
        cretă, materială. Se știe foarte clar că multă vreme ope- care compun întregul. Totodată, momentul ultim al
        rele de artă au apărut în urma unor comenzi adresate creației ar trebui să fie și acela al constatării deplinei
        atelierelor unor artiști care au fost condiționați mai justificări a tuturor elementelor care compun opera,
        mult sau mai puțin de gustul celui care plătea. Che- când  extirparea  oricărei  forme  din  ansamblul
        stiunea scandalului “Rondului de noapte”, opera prin compozițional ar săraci mesajul sau l-ar anula.
        care Rembrandt a eșuat în față pretențiilor comandita-
        rilor, realizând o compoziție orchestrată doar după          Premise și condiții ale interpretării
        rațiunile și instinctul sau plastic, este foarte cunoscută
        și nu poate să nu fie luată în calcul în nici o interpretare Hans Sedlmayr enunță concis trei “premise etice” ale
        onorabilă care urmărește să înțeleagă motivele pentru interpretării, care trebuie cultivate prin intermediul
        care artistul baroc se distanțează aici în mod clar de programelor de studiu al artelor.
        schema tipică a portretelor de grup flamande.         1) Premisa kenozei, a golirii smerite de sine, pentru a
               Comanda poate fi, într-o mai largă accepțiune te orienta spre operă
        și necesitatea lăuntrică, aflată în strânsă conexiune cu 2) Premisa disponibilității “de a te contopi cu altci-
        necesitatea  spirituală  a  epocii.  Aspect  similar,  de neva” și de a-l înțelege în mod corect, în spirit de drep-
        condiționare  apriorică,  pot  să  aibă  și  parametrii tate.
        cerințelor obiective, de integrare a operei într-un an- 3) Premisa dorinței de “consens cu oamenii în trăirea













































            REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56                         Rembrandt van Rijn - Rondul de Noapte, 1642   39
   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46