Page 37 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)
P. 37

PERSPECTIVE

               Traducătorul încearcă să ofere la nivel fonetic toare la modul în care vorbesc cei din provincie, res-
        modul în care vorbesc cei din Tōhoku. Denumirea res-  pectiv cei din Tōhoku, cititorii culturii țintă au posibi-
        pectivă din limba japoneză este ,,peiorativă” (Kimura litatea de a intra în contact cu modul în care o parte
        1988: 31), secvența zūzū fiind ,,onomatopeică” (Ibid.),  dintre japonezi îi percep pe alți japonezi, altfel spus,
        referitoare la ,,modul în care se presupune că ar fi  cum japonezii vorbitori de limbă standard îl văd pe
        sunat dialectul Tohoku pentru urechile celor care nu  Celălalt, care este reprezentat de cei care nu o utili-
        sunt din această regiune-«Zuu-zuu-zuu-zuu.»” (Ibid.).  zează în exprimare.
        Totodată, se introduce în text o informație referitoare
        la zona în care este folosit dialectul respectiv. Creati-
        vitatea traducătorului se manifestă în cazul următoru-
        lui cuvânt, care se referă la o persoană care vorbește
        astfel:  ズー特 zūtoku  (Mishima 1950: 109) este tra-
        dus ca ,,fonfițer” (Mishima 2003: 81), acesta fiind un
        joc de cuvinte al cărui rezultat cuprinde secvențe ali-
        pite din ,,fonfăit” și ,,ofițer” (zū- din zūtoku trimite la
        zūzū-ben). O altă construcție prin care se dovedește
        această  creativitate  este  ,,fleț-majorul”  (Mishima
        2003: 81), căreia în textul original îi corespunde 馬鹿
        特 bakatoku (Mishima 1950: 109), baka însemnând în
        limba japoneză ,,prost, idiot”, sens ilustrat în limba ro-
        mână prin ,,fleț-“. Astfel, textul în varianta tradusă de-
        vine  ,,fluent”  (Venuti  1995).  O  caracteristică
        lingvistică a vorbitorilor din provincie este păstrată,
        traducătorul optând pentru o formă din limba română
        care indică diferența dintre limba standard și limba              BIBLIOGRAFIE PRIMARĂ:
        vorbită de o parte din cei care locuiesc în provincie:  Mishima, Yukio. Confesiunile unei măști. Traducere din japoneză
                                                              de Emil Eugen Pop. București: Humanitas, 2003.
        「情報はどうだべえ Jōhō wa dō da bee  (Mishima                 Mishima,  Yukio.  Kamen  no  Kokuhaku.  Tokyo:  Shinchōsha,
        1950:  124)  este  tradusă  astfel  -  ,,Cum  îs  veștile?”  1950.
        (Mishima 2003: 91). Această echivalare are rolul de
        a-l face pe cititorul culturii țintă să înțeleagă deosebi-       BIBLIOGRAFIE SECUNDARĂ:
        rile lingvistice dintre formele utilizate de japonezii din  Aixelá,  Javier  Franco.  “Culture-specific  Items  Translation”.
        diferite zone, chiar dacă întrebarea în limba japoneză  Translation, Power, Subversion.  Álvarez, Román, M. Carmen
                                                              Africa Vidal (eds.). Clevedon/ Philadelphia/Adelaide: Multilin-
        nu este redată în mod explicit, ci prin intermediul unei  gual Matters Ltd, 1996, pp. 52-78.
        construcții similare din punctul de vedere al acestei  Delabastita, Dirk. Chapter 18: ”Status, origin, features: Transla-
        deosebiri. Chiar dacă în textul original cuvântul  デス  tion and beyond”. Beyond Descriptive Translation Studies. In-
        テネイ desutenei (,,destin”) nu apare în enunțul 「彼      vestigations in homage to Gideon Toury. Anthony Pym, Miriam
        は宿命という英語を明治風に発音した。」(Mis-                              Shlesinger, Daniel Simeoni (eds.). Amsterdam/ Philadelphia:
        hima 1950: 121) (,,A pronunțat cuvântul englezesc     John Benjamins Publishing Company, pp. 233- 246.
                                                              Ghiu, Bogdan. Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un mani-
        pentru «destin» în stilul epocii Meiji.”), traducătorul  fest). București: Editura Cartea Românească, 2015.
        îl include în textul în limba română pentru a facilita  Gîță, Iulia-Elena. ,,Culturemele chineze: purtătorii celor mai sub-
        înțelegerea  lectorului:  ,,Folosise  cuvântul  englez,  tile aluzii culturale – în traducere românească (I)”. Revista Tran-
        destiny, pentru destin, pocindu-l cu pronunția de la  silvania, nr. 11-12/ 2019,  pp. 87-90.
        sfîrșitul  secolului  al  nouăsprezecelea.“  (Mishima  Kimura, Yukiko. Issei: Japanese Immigrants in Hawaii. Hono-
        2003: 89). Imaginea auditivă este sugerată astfel, ilus-  lulu: University of Hawaii Press, 1988.
                                                              Lungu-Badea, Georgiana. Teoria culturemelor, teoria traducerii.
        trându-se modul în care se pronunța împrumutul lin-   Timișoara: Editura Universității de Vest, 2004.
        gvistic din engleză într-o anumită perioadă istorică,  Nagy, Imola Katalin. Introducere în traductologie sau noțiuni și
        ceea ce contribuie la îmbogățirea culturală și lingvis-  concepte fundamentale în teoria și practica traducerii. Cluj-Na-
        tică a cititorului culturii țintă.                    poca: Editura Scientia, 2020.
               În concluzie, alteritatea este redată prin diverse  Sun, Yifeng. Translating Foreign Otherness. Cross-cultural An-
        mijloace, lectorul având cadrul necesar pentru a per-  xiety in Modern China. London and New York: Routledge, 2018.
                                                              Newmark, Peter. A Textbook of Translation. Hertfordshire: Pren-
        cepe diferențele culturale, precum și elementele care  tice Hall International, 1988.
        țin de diversitatea lingvistică specifică limbii japoneze.  Venuti, Lawrence. The Translator‘s Invisibility: A history of
        Mai mult decât atât, prin traducerea pasajelor referi-  translation. London and New York: Routledge, 1995.

            REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56                                 grafica: Irina Chiriță                35
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42