Page 35 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

PERSPECTIVE
Un concept care apare în teoria traducerii este unei măști” de Mishima Yukio. Cu ajutorul acestora,
culturemul, o clasificare fiind oferită de Lungu-Badea într-o traducere (aplicând procedeele corespunză-
(2004), iar o alta, de Nagy: ,,antropocultureme”, toare), se poate recupera cadrul cultural diferit, intro-
,,socio-cultureme”, ,,cultureme naturale”și ,,cultureme ducându-se acea particularitate locală a spațiului
discursiv comunicaționale”(Nagy 2020: 231-232). japonez. (În paranteză fie spus, prenumele, modul în
Lungu-Badea scria că ,,Unele culturi au valoare abso- care sunt strigate anumite personaje, respectiv numele
lută şi traducătorul este dator să o păstreze, să o glo- de familie care apar în versiunea tradusă – Sugiko,
seze, să o comenteze [...] De asemenea, traducătorul Chieko/ Chako, Sonoko, Yakumo, Kusano, Nukada,
poate propune un culturem, o altă referinţă culturală Omi, ,,domnul Ôniwa” (Mishima 2003: 99), ,,familia
echivalentă pentru transferarea obiectului în sistemul Ôniwa” (Ibid.), ,,nea Tatsu” (Ibid., p. 123), ,,Tatsuo”
de reperare-ţintă fără să-l deformeze, respectându-i ca- (Ibid.) - , precum și denumirile unor locuri, de exem-
racteristicile interne şi aparenţa externă [...] “ (Lungu- plu, ,,teatrul Kabukiza” (Ibid., 10), ,,cartierul Shin-
Badea 2004: 197). juku”, (Ibid., p. 17), ,,ținutul Kinki” (Ibid., p. 92),
În plus, după ce prezintă clasificarea culture- ,,bulevardului Ginza” (Ibid., p. 105), ,,cartierul Azabu”
melor ce îi aparține lui Lungu-Badea, Gîță vorbește și (Ibid., p. 155) reconstruiesc, din punct de vedere ono-
despre alte categorii de cultureme, printre care se nu- mastic și spațial, lumea ficțională. Alteritatea este su-
mără cele ,,care denumesc cultura lingvistică” (Gîță bliniată astfel, cititorul culturii țintă întâlnind nume
2019: 89). O altă clasificare a ,,cuvintelor culturale” noi, acestea având un puternic impact în ceea ce
(Newmark 1988: 95) îi aparține lui Newmark, o parte privește contactul cu Celălalt. De remarcat este faptul
dintre categorii fiind următoarele: ,,ecologie”, ,,cultură că anumite nume care le aparțin unor persoane care au
materială (artefacte)” (din aceasta fac parte ,,mânca- existat - ,,Shokyokusai Tenkatsu“ (Ibid., p. 17) - sau
rea”, ,,hainele”, ,,casele și orașele”, ,,transportul”), unor personaje din alte texte literare - ,,Yaegakihime”
,,cultură socială”, ,,organizații, obiceiuri, activități, (Ibid., p. 19) – sunt însoțite de note de subsol: ,,Cele-
procedee, concepte” (cu subcategoriile ,,politice și ad- bru jongler, de inspirație occidentală (1886-1944)”
ministrative”, ,,religioase”, ,,artistice”) (Newmark (notă de subsol în Mishima 2003: 17), respectiv
1988: 95-102). ,,eroină dintr-o piesă Kabuki” (notă de subsol în Ibid.,
Negocierea cu Celălalt se poate realiza în di-
verse moduri. De obicei, traducătorii optează pentru
mai multe procedee. De pildă, un articol care prezintă
și exemplifică astfel de procedee este cel al lui Aixelá,
care vorbește despre ,,repetiție”, ,,adaptare ortogra-
fică”, ,,traducere lingvistică (non-culturală)”, ,,glosă
extratextuală”, ,,glosă intratextuală”, ,,sinonimie”,
,,universalizare limitată”, ,,universalizare absolută”,
,,naturalizare”, ,,ștergere”, ,,creație autonomă” (Aixelá
1996: 60-65). O altă clasificare îi aparține lui
Newmark, o parte dintre categorii fiind ,,transferul”,
,,echivalentul cultural”, ,,neutralizarea”, ,,traducerea
literală”, ,,naturalizarea”, ,,analiza componențială”,
,,ștergerea”, ,,traducerea standard acceptată”, ,,para-
fraza, glosa, notele etc.” (Newmark 1988: 103).
După cum afirmă Lungu-Badea ,,Imaginea
completă a traducerii culturemelor şi evaluarea tradu-
cerii acestora a scos în relief faptul că problema de
transfer a culturemelor nu constă în a păstra fidelitatea
faţă de formă, adesea surprinzător de uşor de restituit,
ci în a fi fidel conţinutului, dar mai ales ambianţei cul-
turale în care se actualizează semnificaţia.” (Lungu-
Badea 2004: 200).
Această ,,ambianță culturală” (Ibid.) poate fi
păstrată prin aplicarea strategiilor potrivite.
În continuare, ne vom referi la modul de tra-
ducere a unor elemente din romanul “Confesiunile

REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56 grafica: Catrinel Constantin 33