Page 35 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)
P. 35

PERSPECTIVE
               Un concept care apare în teoria traducerii este unei măști” de Mishima Yukio. Cu ajutorul acestora,
        culturemul, o clasificare fiind oferită de Lungu-Badea într-o  traducere  (aplicând  procedeele  corespunză-
        (2004),  iar  o  alta,  de  Nagy:  ,,antropocultureme”,  toare), se poate recupera cadrul cultural diferit, intro-
        ,,socio-cultureme”, ,,cultureme naturale”și ,,cultureme  ducându-se  acea  particularitate  locală  a  spațiului
        discursiv  comunicaționale”(Nagy  2020:  231-232). japonez. (În paranteză fie spus, prenumele, modul în
        Lungu-Badea scria că ,,Unele culturi au valoare abso- care sunt strigate anumite personaje, respectiv numele
        lută şi traducătorul este dator să o păstreze, să o glo- de familie care apar în versiunea tradusă – Sugiko,
        seze, să o comenteze [...] De asemenea, traducătorul Chieko/ Chako, Sonoko, Yakumo, Kusano, Nukada,
        poate propune un culturem, o altă referinţă culturală Omi, ,,domnul Ôniwa” (Mishima 2003: 99), ,,familia
        echivalentă pentru transferarea obiectului în sistemul Ôniwa” (Ibid.), ,,nea Tatsu” (Ibid., p. 123), ,,Tatsuo”
        de reperare-ţintă fără să-l deformeze, respectându-i ca- (Ibid.) - , precum și denumirile unor locuri, de exem-
        racteristicile interne şi aparenţa externă [...] “ (Lungu- plu, ,,teatrul Kabukiza” (Ibid., 10), ,,cartierul Shin-
        Badea 2004: 197).                                     juku”, (Ibid., p. 17), ,,ținutul Kinki” (Ibid., p. 92),
               În plus, după ce prezintă clasificarea culture- ,,bulevardului Ginza” (Ibid., p. 105), ,,cartierul Azabu”
        melor ce îi aparține lui Lungu-Badea, Gîță vorbește și (Ibid., p. 155) reconstruiesc, din punct de vedere ono-
        despre alte categorii de cultureme, printre care se nu- mastic și spațial, lumea ficțională. Alteritatea este su-
        mără cele ,,care denumesc cultura lingvistică” (Gîță bliniată astfel, cititorul culturii țintă întâlnind nume
        2019: 89). O altă clasificare a ,,cuvintelor culturale” noi,  acestea  având  un  puternic  impact  în  ceea  ce
        (Newmark 1988: 95) îi aparține lui Newmark, o parte privește contactul cu Celălalt. De remarcat este faptul
        dintre categorii fiind următoarele: ,,ecologie”, ,,cultură că anumite nume care le aparțin unor persoane care au
        materială (artefacte)” (din aceasta fac parte ,,mânca- existat - ,,Shokyokusai Tenkatsu“ (Ibid., p. 17) - sau
        rea”, ,,hainele”, ,,casele și orașele”, ,,transportul”),  unor personaje din alte texte literare - ,,Yaegakihime”
        ,,cultură socială”, ,,organizații, obiceiuri, activități,  (Ibid., p. 19) – sunt însoțite de note de subsol: ,,Cele-
        procedee, concepte” (cu subcategoriile ,,politice și ad- bru jongler, de inspirație occidentală (1886-1944)”
        ministrative”,  ,,religioase”,  ,,artistice”)  (Newmark  (notă  de  subsol  în  Mishima  2003:  17),  respectiv
        1988: 95-102).                                        ,,eroină dintr-o piesă Kabuki” (notă de subsol în Ibid.,
               Negocierea cu Celălalt se poate realiza în di-
        verse moduri. De obicei, traducătorii optează pentru
        mai multe procedee. De pildă, un articol care prezintă
        și exemplifică astfel de procedee este cel al lui Aixelá,
        care vorbește despre ,,repetiție”, ,,adaptare ortogra-
        fică”, ,,traducere lingvistică (non-culturală)”, ,,glosă
        extratextuală”,  ,,glosă  intratextuală”,  ,,sinonimie”,
        ,,universalizare limitată”, ,,universalizare absolută”,
        ,,naturalizare”, ,,ștergere”, ,,creație autonomă” (Aixelá
        1996:  60-65).  O  altă  clasificare  îi  aparține  lui
        Newmark, o parte dintre categorii fiind ,,transferul”,
        ,,echivalentul cultural”, ,,neutralizarea”, ,,traducerea
        literală”, ,,naturalizarea”, ,,analiza componențială”,
        ,,ștergerea”, ,,traducerea standard acceptată”, ,,para-
        fraza, glosa, notele etc.” (Newmark 1988: 103).
               După  cum  afirmă  Lungu-Badea  ,,Imaginea
        completă a traducerii culturemelor şi evaluarea tradu-
        cerii acestora a scos în relief faptul că problema de
        transfer a culturemelor nu constă în a păstra fidelitatea
        faţă de formă, adesea surprinzător de uşor de restituit,
        ci în a fi fidel conţinutului, dar mai ales ambianţei cul-
        turale în care se actualizează semnificaţia.” (Lungu-
        Badea 2004: 200).
               Această ,,ambianță culturală” (Ibid.) poate fi
        păstrată prin aplicarea strategiilor potrivite.
               În continuare, ne vom referi la modul de tra-
        ducere a unor elemente din romanul “Confesiunile

            REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56                            grafica: Catrinel Constantin               33
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40