Page 31 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

PERSPECTIVE
Teodora TUDOSE Absolventă a Colegiului “Unirea” - promoția 2017
UNATC "I.L.Caragiale" - Facultatea de Teatru,
secția Artă Coregrafică (master - 2022)
On the Edge of the Light

O perspectivă asupra spectacolului

de dans contemporan

teatru încep să aibă o altfel de configurație, conținând
în mod egal text, mișcare, elemente vizuale și muzică.
Această nouă formă vine din nevoia teatrului de a
ajunge cât mai mult la oameni, prin toate simțurile, în-
trucât forma clasică nu mai este suficientă.
Spectacolul de dans contemporan este cu atât
mai viu, activând și implicând spectatorul prin dina-
mismul mișcării ca limbaj de bază. Fără un text scris,
coregraful își creează propriul material de lucru prin
intermediul corpului său și al dansatorilor cu care lu-
crează, urmând ca acest material să fie descifrat de pu-
blic. Pot exista inserții de text sau cuvinte care să ajute
spectatorul să rămână pe linia descifrării conceptului

În acest moment, mai mulți artiști și coregrafi
se separă de academismul dansului clasic și pornesc
în căutare de noi limbaje și mijloace artistice de ex-
presie. Această desprindere s-a produs în urma nevoii
de a pune corpul în centrul atenției, de a urma principii
naturale de mișcare, de a explora în noi moduri în care
poate exista corpul în spațiu. Noua direcție a purtat de-
numirea de dans modern și pe durata unui secol a fost
marcat de personalități importante prin descoperirea
unor tehnici, estetici și metode de lucru ce stau la baza
dansului contemporan de astăzi: Isadora Duncan, Ru-
dolf Laban, Martha Graham, Merce Cunningham,
Pina Bausch etc.
Dansul contemporan își propune să exploreze
diferite spații prin diferite moduri de mișcare ale cor-
pului. Principiul central care leagă spațiul și corpul
este cel al mișcării naturale, care se referă la reacția
intuitivă a corpului la impulsuri exterioare, iar apoi la
dezvoltarea lor. Există mai multe tehnici de lucru, care
antrenează și îndrumă diferit corpul și plastica dansa-
torilor, ceea ce a dus la configurarea unor companii de
dans cu specific individual la nivel internațional. Da-
torită acestei varietăți de tehnici și limbaje, dansul con-
temporan este dificil de catalogat, de delimitat și chiar
de definit.
Intruziunea din ce în ce mai pregnantă a dan-
sului contemporan în spectacolele de teatru îl face și
mai greu de marcat ca direcție. La momentul actual,
artele spectacolului sunt strâns legate între ele, obser-
vându-se o fuziune a mai multor arte în cadrul
aceluiași spectacol. Cu alte cuvinte, spectacolele de

REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56 29