Page 28 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

Mălina-Florentina MOCANU clasa a XI-a F

Despre costumul popular din

regiunea Soveja-Câmpuri

- cu dragoste și prețuire -

Nimic nu poate reprezenta mai laltă, ca să poată fi observate ușor de
bine istoria și cultura unui popor decât sub cheptărică încheiată la un nasture.
costumul național. Este cea mai de Pe umeri este poziționată chirușca, o
preț mărturie lăsată de către strămoșii cusătură pe o pânză croită în formă de
noștri. Deși la origine portul popular triunghi, sau altița introdusă mai târ-
românesc este unul singur, există ele- ziu, care era o bucățică de pânză în
mente specifice în funcție de regiunile formă de dreptunghi, care unește
țării. Diferențele pot fi la nivelul cro- pânza pentru piept, spate și mânecă.
iului, al culorilor, materialelor, dar și Altița pe cămașă o purtau doar fe-
al simbolurilor cusute atât pe ie cât și meile căsătorite, fetele necăsătorite
pe fotă. purtau cămașă doar cu rânduri. Partea
În zona Vrancei, fiecare loca- din față și din spate nu erau cusute
litate și-a pus amprenta asupra costu- între ele, ci erau prevăzute cu un sis-
mului popular, oferindu-i autenticitate. tem de prindere cu nasturi. Mânecile
Dintre toate variantele costumului po- aveau în zona încheieturii o floare
pular de pe valea Șușiței, cele mai re- brodată pe margini și colțișori făcuți
prezentative și care stârnesc aprecieri cu inglița. Cămașa era despicată pe
sunt în localitățile Soveja și Câmpuri. piept, în jur de 12 cm și se numea gura
Soveja este o mică așezare cămășii. Toate aceste bucăți erau
unde tradiția încă nu a pierit și bătrânii încrețite la final în jurul gulerului,
încearcă să o transmită și generațiilor care măsura în jur de 2 cm lățime.
viitoare. Femeile nu au încetat să Partea de sus a cămășii se cobora până
coasă portul național, ba chiar bătrânii deasupra genunchiului cu o bucată de
îl poartă zi de zi cu mândrie. pânză, cunoscută și sub denumirea de
Portul popular la femei se poale, care era acoperită de fotă. Fota,
compune din: cămașă cu poale, fotă, din fir de lână de culoare neagră, era
brăcilă, cheptărică, șosete din lână, țesută pe lățimea ei și putea fi o
opinci, batic sau batistă și traistă. Ia de țesătură simplă pentru a putea fi pur-
femei sau cămașa sub denumirea cu tată zilnic, fie cusută cu fir metalic sau
care este cunoscută la Soveja, se lucra mătase, destinată zilelor de sărbă-
pe in, din pânză de casă obținută în războiul de țesut, toare. Brăcila, țesută din fir de bumbac în culori pre-
iar firul de bumbac, in sau cânepă erau cel mai des fo- cum roșu, albastru, verde, negru și nuanțe de galben.
losite. Pânza pentru o cămașă era croită din opt bucăți: Cheptărica din catifea era căptușită și cusută, pe lângă
față, spate, guler, două mâneci, două altițe și poale. croială, cu elemente florale la care femeile foloseau
După prima etapă în care pânza era croită femeile tre- fir metalic sau de bumbac, iar mai târziu țevi, mărgele
ceau la cusutul propriu-zis. Luau fiecare bucată și por- și fluturi. Ciorapii se împleteau din lână de oaie iar
neau rândul de cusătură. Primele cusături erau în opincile cu nojițe se confecționau din piele de porc
formă geometrică realizate prin unirea punctelor, în
formă de liniuță, iar mai târziu a pătruns influența ele-
mentelor din natură sub forma modelelor precum:
flori, petale, frunzulițe, ce se realizau din așa numitele
musculițe, o împletitură în formă de x. Cusătura rân-
durilor pe bucățile de pânză, se făcea cu mătase, bum-
bac și fir de argint, iar mai târziu au fost aplicate
ESEU tura în formă de rânduri era aplicată pe piept, spate și
mărgele și fluturi de culoare alb, auriu si verde. Cusă-
mâneci. Pe mânecă, de o parte și de alta a rândului, se
brodau sabace și puișori, cusături cu mătase naturală
asortate cu culoarea șirurilor. Pe piept cele două rân-
duri erau cusute la o distanță de 10 cm una față de cea-
26 REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56