Page 29 - Revista Noastra Nr. 55-56 (2023)

PERSPECTIVE
care după sacrificare se întindea foarte bine pe un blat între ia din Câmpuri și din celelalte comune este aceea
din lemn și era prinsă în cuișoare, loc unde se lăsa la că pentru cusături nu se folosește fir metalic, ci doar
uscat. fire din mătase și bumbac de culori predominant des-
La bărbați portul popular se compune din: chise precum galben, roșu si portocaliu, dar mai există
cămașă, numită și manișcă, cămașă largă, ițari, chimir, și negre sau alte culori închise. Mâneca lungă pornește
jaletcă, șosete din lână și opinci. Cămașa, numită din umăr, despărțită de acesta prin altiță, iar la bază
manișcă, cusută cu sabace, era din pânză de casă, mâneca este prevăzută cu colțișori croșetați. Peste ie
croită din patru părți: față, spate și două mâneci. Partea femeile mai purtau și o bundiță de culoare neagră, cu
din față avea pe piept de o parte și de alta a despicătu- borduri florale sau un flanel împletit la andrele.
rii, două rânduri de cusături cu model în formă geo- Catrința este din bumbac sau lână, țesută în război
metrică, realizat din unirea punctelor și încrețit sub dintr-o singură bucată. În funcție de vârstă, catrințele
piept. Mânecile erau simple, dar la bază erau strânse sunt mai împodobite pentru femeile căsătorite și mai
cu o brățară cusută cu motive tradiționale ca cele de simple pentru tineret. Pe catrință sunt cusute șiruri de
pe piept. Cămașa largă, dar și lungă în același timp, se forme geometrice și linii pe toată lățimea ei. Betele
purta peste manișcă, avea de asemenea cusături pe sunt un cordon lung de circa 2 m și lat de 5. Sunt îm-
piept, la baza mânecii și poale (până la genunchi). Se podobite cu chenar floral și se termină cu 3-4 canafi.
purtau cele două cămăși, una peste alta pentru că Se strâng foarte tare în jurul corpului pentru a fixa
nunțile se țineau de obicei în perioada anotimpului catrința să nu cadă
rece și manișca, fiind strânsă la baza mâinii, nu per- Costumul popular bărbătesc este format din:
mitea frigului să pătrundă pe mânecă. Peste manișcă căciulă de miel, cămașă, ițari, opinci și bete.

și cămașa largă se purta un chimir din piele cu două Cămașa era din pânză de in sau cânepă, cu gu-
sau trei catarame și buzunare. Ițarii erau confecționați lerul strâns la gât și prevăzută cu doi nasturi mici cu
din lână sau bumbac. Jaletca, era o piesă care se realiza cheotori sau canafi. Cămeșile bărbătești au, de obicei,
din stofă de lână, peste care se aplicau așa numitele cusături doar in zona pieptului, a gâtului și mânecii.
găițane, șnururi intersectate, pe lângă croială, iar în Se foloseau ca și la femei modele florale de nuanțe
partea de jos se aplicau buzunare. Se încheiau cu nas- deschise. Mânecile largi se termină cu manșetă cusută
turi, iar în zona gâtului avea un guler din blană natu- cu model și se încheie cu canafi sau doi nasturi. Opin-
rală, de dihor. Pe cap purtau căciuli din blăniță de oaie. cile erau confecționate din piele de porc sau vită care
În localitatea Câmpuri, spre deosebire de So- se colorau la fel ca și lâna în fiertătură de coajă de arin
veja, costumul popular nu este compus din același sau nuc, procedeu ce oferea flexbilitatea încălțămintei.
număr de elemente și diferă denumirile. Portul popular Betele bărbaților câmpureni sunt au o lățime de 5 cm,
feminin este format din: ie, catrință, maramă sau dul- ca la femei, spre deosebire de betele bărbaților din co-
mea, bete și opinci. muna Paltin care sunt mult mai late și unele împodo-
Materialele folosite pentru ie erau cânepa și bite cu ciucurași. Opincile se legau de picior cu ață din
inul care erau dospite în apă, trase prin pieptar unde păr de capră, numite nojițe.
erau făcute fuioare, ca mai apoi să fie toarse și cusute Fiecare variantă a costumului popular are far-
la războaiele din casă. Ia este formată din două părți mecul său și ține de datoria noastră să conservăm
denumite ciupagul din față și ciupagul din spate. Pe această comoară care reprezintă și identitatea noastră
partea din față a cămeșei predomină cusăturile cu națională. Este păcat ca noile interpretări ale portului
influențe din natură frunze, flori și petale, dar și ele- popular care sunt acum pe piața comercială să înlocu-
mente geometrice tradiționale. O diferență vizibilă iască autenticul.

REVISTA NOASTRĂ nr. 55/56 27