Page 32 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

prof. Roliana GIUCLEA

ESEU Modalități de reprezentare

a peisajului în pictură

Într-unul din interviurile date în calitate de di- Sigur, viziunea maestrului Bernea asupra na-
rector al Muzeului Țăranului Român, pictorul Horia turii în general și asupra peisajului în particular, vi-
Bernea a fost întrebat care este relația lui cu natura și ziune având un fundament creștin, este doar o
a vorbit despre valoarea formativă moral, etic, dar și modalitate dintre multe alte modalități de a percepe
artistic a naturii. Natura este profesor pentru artist, pri- natura, peisajul. Am considerat necesar ca, într-o abor-
mul reper de luat în seamă, fiind mai bogată chiar dare cronologică a problematicii reprezentării plastice
decât istoria artelor. Natura este imaginea „legii zidi-
rii”, pe care putem încerca astfel să o deslușim, în ine-
puizabila ei alcătuire:
„... în momentul când mi-am dat seama că nu
mai există practic învățământ artistic sau, în orice caz,
că nu există în felul acela atotcuprinzător în care a
existat în decursul istoriei, mi-am dat seama că sin-
gurul mod în care pot să suplinesc absența unui ade-
vărat maestru de atelier, a unei adevărate școli este
să apelez la cele două instanțe care au rămas foarte
solide și anume la cultura de muzeu, la cultura vizuală
și la cunoașterea naturii. Natura pune o infinitate de
probleme și soluții. Este de o bogăție uriașă, atât de
mare încât aș putea spune că nu se poate compara nici
istoria artelor cu natura ca posibilități, dacă suntem
creștini. Și chiar necreștini fiind, trebuie să acceptăm
că există o lege a zidirii și cine știe să vadă în natură
ceea ce trebuie să vadă, o să vadă întotdeauna o cauză
finală, o motivație dincolo de natură și o bogăție prin
transparență care este infinită și de unde, efectiv, ca
artist, te pot inspira (adăpa).”
Vorbind în cadrul aceluiași interviu, despre
modul în care percepe sacrul prin mijlocirea naturii,
Horia Bernea mărturisește că, dacă a pictat un pom, a Giorgione - Furtuna
încercat „prin acele linii de axialitate ale imaginii,
prin unicitatea ei, prin anume raporturi, printr-un a peisajului, să încep cu aceste câteva idei ale pictoru-
anumit fast al imaginii, prin toate a încercat o apro- lui Bernea, pentru că ele reflectă o percepție mijlocită
piere programatică de domeniul sacrului.” de experiența culturală autohtonă și, prin urmare, este
mai apropiată felului nostru, al românilor, de
înțelegere. Horia Bernea a vorbit în acest interviu și
despre întâietatea naturii în ordinea modelelor care pot
sluji omului pentru înțelegerea sensului vieții. Ideea
aceasta se constituie și într-o justificare valabilă pentru
orientarea predilectă a artiștilor din toate timpurile
către reprezentarea naturii, în general, cu figurația ei
complexă și a peisajului, în particular, cadru primor-
dial al vieții. Oricât ne-am strădui să interpretăm non-
figurativul, vom rămâne într-un registru liminal, al
senzațiilor evanescente, fără consistența de idei și sen-
timente care poate fi generată de figurarea naturii. De
aceea, interesul pictorilor pentru peisaj este ghidat de
instinctul figurării lucrurilor care contează în universul
lumii concrete, fie că figurarea presupune imersia într-
un spațiu la fel de concret de idei sau de semne arhe-
tipale, fie că ea e rodul transfigurării mai mult sau mai
puțin sensibile a unor repere vizuale și atât. Mai con-
28 Les tres riches heures du duc Jean de Berry REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54
pagina de manuscris