Page 31 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

MOD / MODEL
organizarea anatomo-structuro-histologică de nivel
primar este organizat din punct de vedere funcțional
în hub-uri nervoase (centri, noduri de rețea) interco-
nectate. Un simplu exemplu practic ar fi în epilepto-
logie: teoria clasică afirma că în contexul crizei
epileptice (aici-din punct de vedere electrofiziologic-
activitate neuronală anormală excesivă și/sau sin-
cronă) descărcarea electrică se propagă în pată de ulei
recrutând populații neuronale în mod concentric, pe
măsură ce frontul de depolarizare se propagă la
distanță de focarul epileptic. Practica, respectiv teoria
modernă au arătat că lucrurile nu stau tocmai așa (aici
intervenind conceptul de conectomică cerebrală): în
urma ablației focarului epileptogen pacienții (îndeo-
sebi cei cu epilepsie farmacorezistentă veche) nu
numai că nu au fost tot timpul vindecați, ci au început
să aibă crize epileptice cu alte puncte de plecare.
Aceste puncte (s-a demonstrat prin diferite metode de
imagistică funcțională și de electrodiagnostic) erau in-
terconectate cu focarul epileptogen ablat, astfel: în
timp (până la obliterarea focarului primar), în afară de
primul hub generator de crize, au fost recrutate pro-
gresiv și făcute să funcționeze anormal și să devină la
rândul lor huburi generatoare de crize, centre neuro-
nale aflate la mai mică sau mai mare distanță, tocmai
în virtutea conexiunilor fiziologice pe care centrii
nervoși le împărtășesc.
Mai mult, dincolo de organizarea funcțională,
nivelul terțiar în care putem privi organizarea creieru-
lui constă în funcția per se – realitatea (de care suntem grafica: Adrian Nicolae Taban
conștienți, pe care ansamblul proceselor neurocogni-
tive ne-o redau tangibilă, credibilă) nu stă! Realitatea cial și plăcut nu poate fi obținut decât prin alegeri bine
continuă să existe orice am face și aici apar mai multe cântărite și asumate. Având în vedere că realitatea este
nivele de funcționare ale rețelelor cerebrale de la și ea definită de coordonata timp, iar din infinitatea
rețele: de exemplu una dintre rețelele care sunt mai ac- combinațiilor de posibilități pe care le putem experi-
tive în funcționarea bazală (atunci când nu îndeplinim menta în realitatea individuală, colectivă, nu putem
o sarcină anume, doar ne odihnim cu ochii închiși) este avea timp decât de unele, este ideal mai degrabă să ne
„default mode network”. Nivelul de implicare al aces- adaptăm în contextul dezideratelor noastre decât să
teia diminuează în cazul unei activități task-orientate modificăm tot timpul calea și ținta, calea și ținta etc.
care necesită concentrare și atenție sporită. De ce aici? De ce afară? De ce una? De ce cealaltă?
Ideal... dar în tot jocul probabilităților nu ne împiedică
Noi porți, noi orizonturi, aceiași noi nimeni și nimic să fim cât de buni putem cu și între
„Listening to the patient is telling you the diag- noi precum și cât mai pregătiți pentru a face față cât
nosis” - (W. Osler) citatul acesta probabil ar trebui să mai bine eventualelor ajustări ale traiectoriei.
stea pe frontispiciul oricărui orgoliu de bun clinician (Cât despre mine) De ce neurologie? Pentru
având în vedere că anamneza (ceea ce ne povestește (că) biologie, neuroștiințe, doamna profesoară Ciucu,
pacientul), coroborată cu examenul clinic conduc către pentru practicile de vară (veri întregi chiar), după-
așa-numitul diagnostic de etapă, viitorul fundament al amieze după stagii, gărzi lungi/mici și alte cele la și
diagnosticului pozitiv (cel care a însumat și de la Spitalul Universitar de Urgență București, pentru
investigațiile adiacente, a exclus diagnosticele că ÎNTREGUL colectiv al secției de Neurologie de
diferențiale). acolo - clinica coordonată de domnul prof. Băjenaru
Cu riscul căderii în desuet și trivialitate trebuie Ovidiu (familia profesională care a turnat un funda-
să menționez că nu este mai puțin adevărat faptul că ment ferm în formarea mea și mi-a insuflat apropierea
ascultarea aceea activă care permite rezolvare, condu- față de clinică în general, nu numai neurologie – cu
cere către rezultat și cel puțin paliativul (dar nu mai accent pe doamnele doctor Athena Ribigan și Florina
puțin așteptatul și bine primitul) catharsis și ea nu tre- Antochi), pentru dezideratul unei cariere în final în
buie direcționată numai către pacienți, ci și către noi epileptologie ca vârf al privirii în și din interior către
înșine. Ciclicitatea anterior menționată se închide în realitatea subiectivă și obiectivă.
reiterarea conceptului de privire în interior, dar de data Cine știe ce va fi mai departe... deocamdată
aceasta nu către fizica și metafizica cerebrală, ci către sunt aici, cu toți cei care m-au făcut ÎNTREGUL DE
umami-ul din realitatea fiecăruia. Un gust atât de spe- ACUM.

REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54 27