Page 25 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

ECOU
un ordin de exil care i-ar fi salvat viața. Bătrâna este
neîndurătoare cu fiul ei, mai ales atunci când acesta își
arată sentimentele antisemite: Orice mi-ai spune, nu
poți învinui pe oameni de la Dumnezeu, ca evreii, că
sunt evrei, ca și când ei s-ar fi hotărât în burțile ma-
melor lor să fie jidani pe pământ, ca să poată alți oa-
meni, care nici ei n-au avut niciun rol când s-a hotărât
în burțile mamelor lor românce, să fie români, să-i
împuște pe urmă când s-or face mari pe cei care s-au
născut în burți de evreice. [...]. Nu de la mine ai
învățat toate astea, ci de la legionari. Și nu de mic și
nici de tânăr, ci de curând! [...]. Cine ți-a dat ție drep-
tul să gonești din țară oameni care se simt bine la noi?
Niciodată nu s-a întâmplat asta în istorie. 11
Generalul nu se teme pentru viața sa, ci pentru
ceea ce se va întâmpla cu țara dacă va fi ucis. Bătrâna
îl sfătuiește să se apere și să apere și țara. Să nu dea
ordin să se tragă în legionari până nu vor trage ei pri-
mii în armată și, ca să nu intre în conflict cu Germania,
să stabilească o întâlnire cu Hitler. La plecare, gene-
ralul îi mulțumește mamei pentru sfaturi și o asigură
că evreii de la noi nu vor avea soarta celor din alte țări.
S-a comentat intens, mai ales după 1990, în legătură
cu prezenţa generalului Ion Antonescu ca personaj în
romanul Delirul. Generalul Antonescu este prezentat
din mai multe perspective: ca personalitate politică,
dar şi ca om frământat de deciziile pe care trebuie să
le ia. Mai întâi, generalul este văzut de Paul Ştefan la
o ceremonie legionară desfăşurată pe cheiul Dâmbo-
viţei, alături de Horia Sima. Apoi apare acasă la mama
sa căreia îi cere sfatul în privinţa relaţiilor sale cu le-
gionarii ale căror acţiuni Antonescu nu le mai poate
tolera. De asemenea, este prezentat şi într-o întâlnire
cu Hitler în faţa căruia generalul are o atitudine demnă
şi fermă, prezentată de romancier în contrast cu aceea
a lui Hacha, reprezentantul Cehoslovaciei. În timpul grafica: Alexandra Alexe
revoltei legionarilor, Antonescu are un comportament
care intrigă: vorbeşte puţin, nu reacţionează imediat la luni mai târziu, cum a decurs întâlnirea. Ștefan observă
crimele legionarilor, pare ezitant şi depăşit de eveni- că Moromeții stau în jurul mesei ca niște străini. Ni-
mente. În realitate, el pregăteşte lovitura decisivă prin ciunul dintre băieți nu îndrăznește să întrebe care este
care îi poate înlătura de la putere, aşa cum îi sugerase motivul venirii tatălui la București. Ilie Moromete
Hitler. Personalitatea acestuia se completează din co- rupe în cele din urmă tăcerea, însoțindu-și cuvintele
mentariile unor personaje care-i pun sub semnul între- cu un clătinat din cap a reproș. Gestul sugerează că nu
bării deciziile sau chiar le interpretează negativ. era mulțumit de feciorii lui. Acest lucru îl știau și cei
Declanşarea războiului din estul Europei, instaurarea trei și cred că tatăl n-ar fi trebuit să mai bată atâta drum
dictaturii militare, măsurile controversate îl transformă ca să le reamintescă motivul pentru care plecaseră de-
într-o figură total nepopulară. Un general din armata acasă: disprețul și nemulțumirea lui pentru primii săi
română este, spre exemplu, nedumerit că Antonescu născuți pe care mereu i-a luat în râs. Bărbați în toată
n-a oprit armata pe Nistru şi a mers mai departe îm- puterea cuvântului, cei trei fii nu se mai tem că tatăl îi
potriva armatei sovietice. va bate dacă nu se supun voinței lui, de aceea Moro-
Deşi generalul Ion Antonescu nu este o figură mete pleacă fără să-și fi împlinit gândul acela ascuns
centrală în roman, i s-a reproşat lui Marin Preda modul cu care venise.
în care a reflectat personalitatea acestuia. Privindu-l Există în romanul Delirul o lume foarte di-
din mai multe perspective, prozatorul adoptă o atitu- versă. Narațiunea intersectează destine politice intere-
dine obiectivă conştient fiind de faptul că va intra în sante, polemice, prezentate de multe ori în opoziţie cu
conflict cu viziunea propagandei comuniste. ceea ce scriu manualele de istorie, dar şi experienţe in-
Într-un alt plan, este surprins conflictul dintre dividuale ale unor personaje ca Paul Ştefan, Luchi,
Ilie Moromete și fiii săi. Tatăl face drumul până la Achim Moromete, Paraschiv Moromete etc.
București într-un ultim gest de împacare cu fiii cei Personajul principal al romanului este Ştefan
mari. Scena întâlnirii este prezentată din perspectiva Paul, fiul lui Parizianu din Siliştea-Gumeşti. Baiatul
lui Ștefan al lui Parizianu, care, deși nu a fost prezent este nepotul lui Moromete şi văr bun cu Niculae. Spre
tot timpul la discuții, îi povestește tatălui său, câteva deosebire de Ilie Moromete care-l retrage pe Niculae

REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48 11 Preda, Marin, Delirul, ed. cit 23