Page 24 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

ESEU doamna Guma, îl boteză ea însăşi, iar Moromete, pe
atunci flăcău tăcut, deschise gura şi îl porecli Pari-
trei băieţi mai mari ai lui Ilie Moromete: Paraschiv, zianul. Interogaţia retorică inserată în această primă
Nilă şi Achim al căror destin se lămureşte în acest frază, dezvăluie ironia fină din partea a doua a frazei:
roman. Din mărturisirile lui Ştefan, înţelegem care a „Dar nici nu se putea un copil mai şters şi mai siliş-
fost cauza rupturii definitive dintre Moromete şi fiii tean decât cel pe care îl născu această viitoare cum-
lui din prima căsătorie, dar se sugerează şi că băieţii nată a lui Moromete.” Această strategie narativă
8
regretau că nu îi explicaseră tatălui mai clar motivele permite naratorului să introducă protagonistul, care va
pentru care plecaseră de-acasă şi de ce nu se mai pu- deveni şi cea mai importantă instanţă narativă în rân-
teau întoarce. Apare în narațiune și Ilie Moromete, dar dul personajelor din romanul Delirul. Fiul lui Pari-
rolul lui este doar unul episodic: batrânul ţăran, sim- zianu, Ştefan, este un adolescent apropiat de vârstă cu
ţind că istoria se va schimba dramatic, vrea să-şi aducă Niculae, considerat cam nătâng de cei din familia lui
acasă fiii fugiţi la oraş, însă nu reuşeşte. Şi prezenţa Moromete, dar şi de cei din sat, impresie întărită de
celor trei în roman este plasată într-un plan secund, fi- întrebările sau de expresiile pe care le rostea cu un
indcă aceștia nu au cum să influenţeze derularea isto- zâmbet tâmp („Pe ce te bazezi?”), dar care alteori sur-
riei pe care o scriu marii oamenii politici (Hitler, prindea printr-o constatare plină de miez. Singura pri-
Carol, Antonescu etc.); rostul lor pe lume este doar să mejdie care mă pândeşte (de altfel ca şi pe tine) e
traiască această istorie, uneori devenind victimele ei. să nu văd cu propriii mei ochi. Breugel are un tablou
Cel care face legătura între cele două planuri este Şte- cu nişte orbi care merg înainte şi dau într-o groapă.
fan, personaj care îl anticipează pe Victor Petrini din Curios e că cei care n-au căzut încă stau cu mâna în-
Cel mai iubit dintre pământeni. tinsă şi înaintează încrezători, orientându-se după cel
În Delirul, incipitul de tip ex abrupto des- din faţă, care în curând se va prăbuşi..., îi spune el,
9
chide brusc perspectiva asupra universului ficţiunii într-o ultimă discuţie, lui Niculae Moromete.
prin relatarea unui eveniment insolit: Când mama lui Romanul nu are un final propriu-zis, dat fiind
Parizianu, sora mai mare a primei neveste a lui Mo- faptul că scriitorul intenţiona să continuie acțiunea în
romete, se întoarse de la Paris însărcinată, mulţi cre- volumul II. Am vrut să scriu acest roman în anul 1949,
zură că va ieşi din asta un copil care n-avea să semene iar acest vis e pe cale de împlinire, din el nemairămî-
deloc cu cei din sat; fiindcă ce deosebire ar mai fi fost nînd de scris decît al doilea volum al Delirului. Aceste
atunci între Paris şi Siliştea-Gumeşti? Boieroaica, două romane, împreună cu Moromeții vol. I și II, vor
constitui nu un ciclu..., ci un roman constituit din patru
volume, o tetralogie, între care Delirul vol. I și II vor
fi romanele din interior, iar actualul volum Moromeții
II va constitui finalul acestei tetralogii. Poate că ar fi
fost mai bine să se facă aceste declarații la sfîrșitul
eforturilor, cu alte cuvinte cînd și sfîrșitul volumului
II al Delirului va fi terminat, dar sper să nu am neno-
rocul să nu mai termin acest volum ultim și tetralogia
să rămînă neîmplinită. Din păcate, temerile sale s-au
10
adeverit, iar cuvintele au acum valoare de premoniţie.
Deși nu este un roman politic, conflictul de natură po-
litică ocupă un loc important, fiindcă naratorul sur-
prinde evenimente istorice de mare importanță pentru
secolul al XX-lea. Se remarcă mai întâi conflictul din-
tre Carol al II-lea și generalul Antonescu finalizat cu
arestul la domiciliu al generalului, apoi conflictul din-
tre Ion Antonescu și capii mișcării legionare, cu Horia
Sima în special, fără a fi uitate corupția din jurul re-
gelui, asasinatele politice (asasinarea lui Nicolae
Iorga), trădările din interiorul partidelor etc.
Interesantă este scena întâlnirii dintre Ion An-
tonescu și mama sa. Generalul caută liniște, înțelegere
și un sfat bun. Omul politic este umanizat astfel, sur-
prinzându-i-se vulnerabilitățile. Generalul îi
povestește mamei despre asasinatele legionarilor, des-
pre faptul că se înșelase în privința lor și îi
împărtășește temerea că nu-i va putea înlătura de la
putere fară a declanșa un război civil. Îi relatează și
despre asasinarea lui Iorga, reproșându-și că nu i-a dat
8 Preda, Marin, Delirul, ed. cit
9 idem
10 Preda, Marin, Jurnal intim. Caiete de altelier (Delirul), ed.cit
22 grafica: Cătălina Cîrnu REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48