Page 23 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

ECOU
nice? Cuvintele și hotărârile lui devin acte istorice. nota: În ceea ce ne priveşte pe noi, românii, am cu-
Prin delirul său istoria se exprimă, ea însăşi, în delir... noscut odată un gânditor care mi-a spus următoarele:
Aşa gândeau înfioraţi, toţi cei de faţă simţind cum badea Gheorghe a boicotat totdeauna istoria. Să pre-
voinţa lor se înmoaie şi gândirea lor cedează încă o supunem că există un astfel de badea Gheorghe. E ne-
dată în faţa deciziilor acestui om bizar, făra identitate, voie doar să presupunem, pentru că, în realitate, unde
aproape abstract prin lipsa lui totală de raţiune şi de a boicotat badea Gheorghe istoria? La Rovine? La
omenie... Toţi erau cu el prin aderenţă la ideile lui de Podul-Înalt? La Călugăreni? La Plevna? În Munţii
expansiune pe suprafaţa pământului şi prin teamă de Tatra? Mai degrabă putem spune că istoria l-a dus de
gesturile lui ucigaşe care îi puteau costa viaţa... Da, nas pe badea Gheorghe şi că el a învăţat din vicleniile
erau cu el, dar încotro îi ducea, spre ce abisuri?! 3 ei, viclenii şi mai mari şi a ştiut în felul acesta să i le
Dintr-o altă perspectivă, prin raportare la tema centrală dejoace, uimind pe foarte mulţi din acest continent,
a romanului, relația individ-istorie, titlul sugerează şi care nu odată se trezesc întrebându-se: cum existăm
situaţiile absurde pe care le trăieşte generaţia scriito- noi, românii? Cine suntem? Ce e cu noi? Ce este asta
rului, validând astfel o frază celebră a cronicarului România? De asemenea, într-un interviu cu George
6
5
moldovean Miron Costin ce cunoscuse, de asemenea, Arion, fiind întrebat dacă între primul volum al Mo-
teroarea istoriei: căci nu suntu vremile supt cârma romeţilor şi ultima carte tipărită Delirul, este străbătut
omului, ci bietul om supt vremi. drumul de la boicotarea istoriei la asumarea ei, Preda
Tema romanului Delirul reflectă o preocupare precizează că în Moromeţii I, timpul se confundă cu
mai veche a autorului, aceea de a scrie o carte în care istoria, iar eroul principal trăieşte într-o oază care pen-
scena pe care evoluează eroii să fie istoria întregii tru el reprezintă timpul de fericire şi iluzie, care ulte-
noastre ţări. Prin urmare, supratema romanului Deli- rior, când istoria devine fapt prezent şi răscolitor, oaza
4
rul este, de fapt, tema fundamentală a creației lui despre care vorbeam şi anume aceea a iluziei se sfâr-
Marin Preda, respectiv, omul faţă în faţă cu fatalităţile şeşte. 7
istoriei. Fireşte, în roman pot fi identificate şi alte teme
Concepţia lui Marin Preda referitoare la tema care, într-un fel sau altul, completează universul fic-
sa predilectă pornește din convingerea scriitorului că ţional: tema iubirii (povestea de dragoste dintre Ștefan
individul nu a reuşit niciodată să cunoască bine şi mai şi Luchi), tema familiei care trimite la problemele din
ales să dirijeze istoria. În unul dintre eseurile sale pu- familia Moromeţilor şi care creează legătura dintre
blicate în volumul Imposibila Întoarcere, Marin Preda cele două romane, criza comunicării, alienarea, războ-
iul etc.
Romanul este structurat în cinci părţi, fiecare
conţinând mai multe capitole care surprind aspecte di-
verse ale societăţii româneşti din perioada interbelică
şi, spre final, de după cel de-al Doilea Război Mon-
dial. Naraţiunea se desfăşoară pe mai multe planuri
narative care alternează în funcţie de intenţiile narato-
rului. Planul principal, cel social, construieşte o frescă
a Bucureştiului interbelic, cititorul fiind introdus de
către personajul principal, Ştefan Paul, băiatul lui Pa-
rizianu din Siliştea-Gumeşti, sau de către narator în di-
verse medii sociale sau politice. Sunt vremuri grele ce
afectează viața întregii lumi românești, de la ţăranii
din Siliştea-Gumeşti (spre exemplu, moartea brutală a
lui Dumitru a lui Nae bătut de legionari din ordinul lui
Victor Bălosu), până la intelectualii şi oamenii politici
din Bucureşti (instalarea dictaturii carliste, revolta le-
gionarilor, instalarea dictaturii militare/regimul Anto-
nescu, pierderea Ardealului, începutul celui de-al
Doilea Război Mondial, ascensiunea Partidului Comu-
nist etc).
În mahalaua bucureşteană cititorul, care este el
însuşi o instanţa narativă în text, îi reîntâlneşte pe cei
3 Preda, Marin, Delirul, Ed. Cartea Românească, București,
1987
4 Preda, Marin, Creație și morală, Ed. Cartea Românească,
București,1989
5 Preda, Marin, Imposibila Întoarcere, Un semn de Întrebare,
Ed. Cartea Românească, Ediţia a II-a, Bucureşti, 1972
6 Preda, Marin, Prefer timpul nostru pe care mă străduiesc
grafica: Roxana Rogoz să-l cunosc cât mai bine şi în care este implicată şi viaţa mea,
interviu realizat de George Arion apărut în Flacăra, nr. 51-52, 27
decembrie 1975, în Marin Preda, Creaţie şi morală, ed. cit.
7 idem
REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48 21