Page 28 - 2014_revista_noastra_nr_41-42

ESEU cărei comunităţi umane este “armonizată”, supusă apa-
rent unui comandament înalt (şi aici putem exempli-
fica folosind orice loc comun din propaganda
comunistă, nazistă, fascistă, fundamentalistă), dar, în
fapt, serveşte unui singur interes ce niciodată nu are
tangenţă măcar cu cel a comunităţii, poporului, căci
aparţine doar unui individ abuziv şi grupului său de
grafica: Dragoș Dimofte pal al celor două cărţi.
acoliţi. Acest control demonic este personajul princi-

Responsabilitatea, iubirea, mila, valori pe care
îndeobşte le acceptăm la zona de interferenţă a alteri-
tăţii cu identitatea, în relaţia dintre eu şi celălalt, pen-
tru a “controla” viaţa celor ce depind de noi, lipsesc
cu desăvârşire în Lolita, dar sunt foarte bine mimate.
În cartea autoarei iraniene, cele trei experienţe pozitive
ale alterităţii sunt resimţite de ea, cea care cu ani în
urmă, în inconştienţa tinereţii a fost mai mult sau mai
puţin apropiată de diverse organizaţii de extrema
stângă în numele unei lumi noi şi care acum, privindu-
şi semenii şi ţara, se simte responsabilă, la un moment
dat spunând chiar că toţi aceia care au agitat apele la
căderea regimului monarhic, au cochetat inconştient
cu extremismele de stânga şi de dreapta în zilele tul-
buri şi udate cu sânge de dinaintea instaurării regimu-
lui fundamentalist, toţi aceia împreună cu ea sunt
vinovaţi de ce a ajuns Iranul astăzi. Ea simte vina faţă
de toate femeile tinere din această ţară care nu mai au
nevoia să recitesc cartea care apare în titlul autoarei amintiri fireşti: soarele arzându-le pielea, vântul ju-
iraniene – o călătorie repetată în infern, unde toate ca- cându-se prin părul lor, plăcerea de a merge singure
tegoriile morale sunt inversate. Recitind cu înverşu- prin oraş şi de-a intra într-un local, de-a asculta muzica
nare cartea lui Nabokov, am putut înţelege de ce preferată cu prietenii, de a fi libere pur şi simplu. De
Nafizi compară regimul de prizonieră al Lolitei cu cel această vină doamna profesor se eliberează cumva fă-
al femeilor din ţara sa fundamentalist islamică. Toată când lungi şedinţe de lectură cu un grup ales dintre
opera de camuflare a lui Humbert în imaginea unui fostele sale studente în casa sa, pe care o vede ca pe o
burghez respectabil ea o aseamănă cu aşezarea tuturor oază de libertate, de cultură, moravuri civilizate şi de-
abuzurilor din ţara sa sub vălul “nobil” al fundamen- liciu, într-un ambient presărat de obiecte, mâncăruri
talismului – religia care are grijă de nivelul moral al purtând rafinamentul milenarei civilizaţii persane şi
cetăţenilor, dând dreptul oricărui bun musulman, de buna creştere a unor reprezentante ale unei spirituali-
exemplu, să lovească, să umilească, să controleze viaţa tăţi nepieritoare. Însă, cu ocazia unui incident violent
unei femei, să o arunce în închisoare şi să fie în felul în care forţele represive sunt umilite de un vecin al
acesta coautor al distrugerii ei până la ultima suflare scriitoarei, traficant de droguri extrem de bogat şi care
doar dacă se întâmplă, de exemplu, ca vântul să îi dez- se bucură de protecţia unui înalt demnitar, delincvent
velească acesteia pe stradă o şuviţă de păr sau să dea pe care gărzile se străduiesc în zadar să-l prindă şi,
mâna cu un bărbat ce nu e soţ sau rudă de sânge sau le într-un mod cu totul comic şi mizerabil se plâng toc-
permite unor infractori cu gustul bestial al vărsării de mai doamnei Nafisi de neputinţa lor, spaţiul securi-
sânge să tortureze până la moarte pe unul din cei mai zant în care ea mai credea că e posibilă intimitatea
mari intelectuali ai ţării, să toarne votcă pe trupul arun- lecturii libere, a discuţiei intelectuale fără limite de
cat într-un şanţ ca apoi să-l expună, ca pe un beţiv de- ideologie şi a accederii la banalizata televiziune prin
pravat, dispreţului public. satelit este violat de intruziunea acestor tipi primitivi
Controlul asupra celorlalţi este o forţă foarte care nu pot face nimic unui infractor periculos protejat
complexă prin care, în dezvoltările bolnave ale reali- de un regim corupt şi profund demagog, dar pot să-i
tăţii, alteritatea ca dat genetic, istoric sau social al ori-
24 REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42