Page 28 - 2014_revista_noastra_nr_41-42
P. 28

ESEU                             cărei comunităţi umane este “armonizată”, supusă apa-
                                                              rent unui comandament înalt (şi aici putem exempli-
                                                              fica  folosind  orice  loc  comun  din  propaganda
                                                              comunistă, nazistă, fascistă, fundamentalistă), dar, în
                                                              fapt, serveşte unui singur interes ce niciodată nu are
                                                              tangenţă măcar cu cel a comunităţii, poporului, căci
                                                              aparţine doar unui  individ abuziv şi grupului său de
           grafica: Dragoș Dimofte                            pal al celor două cărţi.
                                                              acoliţi. Acest control demonic este personajul princi-


                                                                     Responsabilitatea, iubirea, mila, valori pe care
                                                              îndeobşte le acceptăm la zona de interferenţă a alteri-
                                                              tăţii cu identitatea, în relaţia dintre eu şi celălalt,  pen-
                                                              tru a “controla” viaţa celor ce depind de noi, lipsesc
                                                              cu desăvârşire în Lolita, dar sunt foarte bine mimate.
                                                              În cartea autoarei iraniene, cele trei experienţe pozitive
                                                              ale alterităţii sunt  resimţite de ea, cea care cu ani în
                                                              urmă, în inconştienţa tinereţii a fost mai mult sau mai
                                                              puţin  apropiată  de  diverse  organizaţii  de  extrema
                                                              stângă în numele unei lumi noi şi care acum, privindu-
                                                              şi semenii şi ţara, se simte responsabilă,  la un moment
                                                              dat spunând chiar că toţi aceia care au agitat apele la
                                                              căderea regimului monarhic, au cochetat inconştient
                                                              cu extremismele de stânga şi de dreapta în zilele tul-
                                                              buri şi udate cu sânge de dinaintea instaurării regimu-
                                                              lui  fundamentalist,  toţi  aceia  împreună  cu  ea  sunt
                                                              vinovaţi de ce a ajuns Iranul astăzi. Ea simte vina faţă
                                                              de toate femeile tinere din această ţară care nu mai au
        nevoia să recitesc cartea care apare în titlul autoarei  amintiri fireşti: soarele arzându-le pielea, vântul ju-
        iraniene – o călătorie repetată în infern, unde toate ca-  cându-se prin părul lor, plăcerea de a merge singure
        tegoriile morale sunt inversate. Recitind cu înverşu-  prin oraş şi de-a intra într-un local, de-a asculta muzica
        nare  cartea  lui  Nabokov,  am  putut  înţelege  de  ce  preferată cu prietenii, de a fi libere pur şi simplu. De
        Nafizi compară regimul de prizonieră al Lolitei cu cel  această vină doamna profesor se eliberează cumva fă-
        al femeilor din ţara sa fundamentalist islamică. Toată  când lungi şedinţe de lectură cu un grup ales dintre
        opera de camuflare a lui Humbert în imaginea unui     fostele sale studente în casa sa, pe care o vede ca pe o
        burghez respectabil ea o aseamănă cu aşezarea tuturor  oază de libertate, de cultură, moravuri civilizate şi de-
        abuzurilor din ţara sa sub vălul “nobil” al fundamen-  liciu, într-un ambient presărat de obiecte, mâncăruri
        talismului – religia care are grijă de nivelul moral al  purtând rafinamentul milenarei civilizaţii persane şi
        cetăţenilor, dând dreptul oricărui bun musulman, de   buna creştere a unor reprezentante ale unei spirituali-
        exemplu, să lovească, să umilească, să controleze viaţa  tăţi nepieritoare. Însă, cu ocazia unui incident violent
        unei femei, să o arunce în închisoare şi să fie în felul  în care forţele represive sunt umilite de un vecin al
        acesta coautor al distrugerii ei până la ultima suflare  scriitoarei, traficant de droguri extrem de bogat şi care
        doar dacă se întâmplă, de exemplu, ca vântul să îi dez-  se bucură de protecţia unui înalt demnitar, delincvent
        velească acesteia pe stradă o şuviţă de păr sau să dea  pe care gărzile se străduiesc în zadar să-l prindă şi,
        mâna cu un bărbat ce nu e soţ sau rudă de sânge sau le  într-un mod cu totul comic şi mizerabil se plâng toc-
        permite unor infractori cu gustul bestial al vărsării de  mai doamnei Nafisi de neputinţa lor, spaţiul  securi-
        sânge să tortureze până la moarte pe  unul din cei mai  zant în care ea mai credea că e posibilă  intimitatea
        mari intelectuali ai ţării, să toarne votcă pe trupul arun-  lecturii libere, a discuţiei intelectuale fără limite de
        cat într-un şanţ ca apoi să-l expună, ca pe un beţiv de-  ideologie şi a accederii la banalizata televiziune prin
        pravat, dispreţului public.                           satelit  este violat de intruziunea acestor tipi primitivi
               Controlul asupra celorlalţi este o forţă foarte  care nu pot face nimic unui infractor periculos protejat
        complexă prin care, în dezvoltările bolnave ale reali-  de un regim corupt şi profund demagog, dar pot să-i
        tăţii, alteritatea ca dat genetic, istoric sau social al ori-
          24                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33