Page 76 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 76
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
Mutaþiile personajului euripidian
Mutaþiile personajului euripidian
Mutaþiile personajului euripidian
Mutaþiile personajului euripidian
Mutaþiile personajului euripidian
între om ºi erou
între om ºi erou
între om ºi erou
între om ºi erou
între om ºi erou
În vederea înþelegerii raportului om - În tragedia greacã, tragicul este transpus
1
erou, cititorul se confruntã cu anumiþi termeni prin mitologie , iar eroul se raporteazã la valori
precum erou, tragic, tragedie, în relaþie de exterioare: religia ºi polys-ul. Identificarea cu
interdependenþã ce nu pot fi disociaþi ºi care personajul din perspectiva contemporanã
numai împreunã pot avea un sens. Tragedia, rãmâne astfel un dezirat, cãci cele douã nuclee,
deºi nãscutã într-un anumit context cultural ºi omul ºi eroul, precum ºi tragicul, se dezvoltã
cu propriile sale mecanisme intrinsece, îºi într-o sferã a imaginarului specific artei. Omul
pãstreazã vitalitatea, nu atât prin popularitate, grec îºi explicã geneza, dar ºi sensul existenþei
cât prin capacitatea de a intriga ºi de a naºte sale prin faptele eroilor ºi ale zeilor, iar starea
întrebãri. În tragedie apar cele mai elevate de catharsis este în strânsã legãturã cu aceste
personaje precum ºi conceptul cel mai greu de fapte în mijlocul cãrora oscileazã individualitatea
explicat ºi definit: tragicul. În aceste condiþii, în eroicã ce-ºi duce pe umeri propria comunitate.
care nu se mai pot scrie tragedii ºi cel mult pot fi Atât Eschil cât ºi Sofocle se înscriu în
reinterpretate într-o viziune modernistã, fiecare aceste coordonate, mai puþin Euripide care
cititor va încerca sã-ºi actualizeze lectura la depãºeºte limita tragediei aducând pe scenã
2
vremurile contemporane, pentru a-ºi aduce omul cotidian , o fãpturã nereuºitã a naturii,
aproape personajul ºi a se identifica cu el. Având nedemnã de eroism. Euripide aduce eroul foarte
în vedere mecanismele tragediei precum ºi aproape de sufletul uman dintr-o necesitate
contextul evoluþiei sale, poate avea loc o interioarã de a înþelege sensul vieþii omeneºti,
identificare? ªi dacã da, atunci pânã unde? dar ºi raportat la contextul politic, social ºi
cultural din epoca sa. El trece în prim plan
dinamica sufleteascã abandonând-o pe cea a
zeilor, spre deosebire de Eschil ºi Sofocle care
se menþin pe firul divinitate-erou. Aºadar, raportul
dintre om ºi erou poate fi privit din perspectiva
unei mutaþii, dar nu una radicalã ºi distrugãtoare,
ci mai degrabã inovatoare, care decide sã punã
în luminã altceva, poate chiar ceea ce ºi-ar fi
dorit oamenii acelei epoci sã simtã ºi sã vadã:
pe sine. Acest „sine” nu trebuie înþeles ad
litteram, raportat la ideea de personaj, ci ca a o
nuanþã, o conturare a trãirilor umane.
Criza interioarã ºi criza socialã
Criza interioarã ºi criza socialã
Criza interioarã ºi criza socialãCriza interioarã ºi criza socialã
Criza interioarã ºi criza socialã
Teatrul, pentru grecii din antichitate, era
o reprezentare a socialului ºi a politicului ºi mai
puþin a stãrilor interioare, a sentimentelor precum
în teatrul oriental. Epoca lui Euripide este una
tumultoasã ºi contrastantã de la epoca de aur
instauratã de Pericle pânã la rãzboiul
peloponesiac. Astfel, este imposibil ca aceastã
perioadã de deconstruire ºi decãdere sã nu se
3
fi reflectat ºi în tragediile sale ºi, dincolo de
viziunea criticã asupra religiei, apare ºi interesul
pentru trãirile ºi rostul vieþii omeneºti. Prin
vorbele doicii din Hipolit, Euripide rezumã viaþa
omului la suferinþã: „Vai, traiul omului se þese
4
din dureri ºi chinurile-i curg fãrã-ncetare” urmatã
fotografie: Bogdana Alexandrescu
fotografie: Bogdana Alexandrescu
fotografie: Bogdana Alexandrescu
fotografie: Bogdana Alexandrescu
fotografie: Bogdana Alexandrescu
de replica Fedrei: „Se spune cã-n viaþã o purtare
clasa a X-a A
clasa a X-a A
clasa a X-a A
clasa a X-a A
clasa a X-a A
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
72
72
72 REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40
72
72