Page 77 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
din cale afarã de dreaptã aduce mai multe Antigona nu au adâncimi psihologice ºi
mâhniri decât bucurii.” Aceastã concepþie emoþionale precum Medeea sau Fedra care
5
pesimistã relevã observaþia grecului asupra trãiesc la limita propriilor sentimente.
precaritãþii condiþiei umane ºi a imposibilitãþii de
Femeia ca protagonistã
Femeia ca protagonistã
Femeia ca protagonistã
Femeia ca protagonistã
a mai stabili o anume intimitate cu zeii. Femeia ca protagonistã
Euripide îºi alege femeia ca
personaj exponenþial nu din cauza
unei afinitãþi faþã de ea, ci tocmai din
cauza contextului social. Femeia
începe sã se emancipeze, sã iasã
din obscuritate, iar atât Euripide, cât
ºi Aristofan recunosc aceastã nouã
putere. Dincolo de viziunea
contemporanã pe care acesta o
avea asupra femeii, trecutul ei este
mult mai relevant. Zeus o trimite pe
Pandora oamenilor ca o „frumoasã
calamitate”. Hesiod o numeºte
„capcanã adâncã ºi fãrã ieºire sortitã
oamenilor, cãci din ea a purces spiþa,
seminþia blestematã a femeilor,
osândã teribilã instalatã în mijlocul
7
muritorilor.” Aºadar, personajul
euripidian suferã o primã mutaþie.
Eroul tipic, masculin, semn al puterii,
se transformã în eroinã, un semn al
fotografie: V
fotografie: Vanessa Savaanessa Sava slãbiciunii ºi al rãului în mitologie.
fotografie: V
fotografie: Vanessa Sava
anessa Sava
fotografie: Vanessa Sava
clasa a X-a A
clasa a X-a A
clasa a X-a A Iason se teme de Medeea sau
clasa a X-a A
clasa a X-a A
mai bine zis de rãutatea sa, iar Hipolit
e intrigat ºi considerã iubirea Fedrei
Fiind contemporan cu Sofocle, Euripide absolut respingãtoare. În tragedii nu se poate
nu a fost recunoscut decât post mortem, o vorbi despre cuplu sau cãsãtorie în accepþiunea
6
soartã ironicã pentru cel care a salvat teatrul , noastrã contemporanã. Bãrbatul sec. al V-lea,
cãci teatrul fãrã oameni nu ar mai fi existat. dupã cum constatã ºi Paul Decharme „nu
Sofocle domina scena atenianã, cãci oferea o alegea femeia pentru calitãþile sale reale sau
tragedie a echilibrului unde zeii ºi omul aveau imaginare, ci era aproape obligat sã o accepte,
însemnãtate egalã. Se pãstreazã invocãrile de aºa cum eºti obligat sã accepþi o lege. Femeia
rigoare, iar zeii intervin spre nenorocirea omului era, în fond, cea care asigura perpetuarea ideii
ºi nu spre salvarea sa, însã niciodatã nu se de familie.” La baza societãþii ateniene stãtea
8
atestã direct divinitatea ca la Euripide. Se poate tocmai familia, iar în acest scop femeia îi era
spune cã Euripide continuã acest subtil proces datoare soþului ºi statului cu rolul de a naºte. E.
de demitizare început de Heraclit ºi Xenofan R. Dodds constatã cã: „Familia era o unitate
care atacã violent cultul imaginilor ºi moralã, viaþa fiului fiind o prelungire a vieþii
antropomorfismul zeilor. Deºi apar ca niºte tatãlui.” Poate de aceea Medeea ia aceastã
9
personaje izolate în Ionia, sub influenþa lor, a decizie de a-ºi ucide copiii, cãci aceasta ar fi
sofiºtilor ºi a lui Anaxagoras, Euripide este fost cea mai asprã pedeapsã pentru Iason.
continuatorul acestei crize religioase interioare, Dreptatea ºi morala sunt restaurate într-un mod
dar ºi exterioare, singurul care face cunoscute violent ºi aparent nedrept, dar Euripide deplânge
aceste îndoieli poporului, deoarece el deþine tocmai prãbuºirea acestui cod moral al familiei.
principalul instrument de a transmite, teatrul. Prin Fedra, el vorbeºte despre un lanþ al
Tragedia clasicã, în acest context slãbiciunilor care se rãspândeºte de la cei aleºi
cultural ºi politic, este convertitã de Euripide în pânã la omul mediocru: „Când stricãciunea are
altceva, nu în dramã, ci într-o nouã scriere care trecere la oamenii aleºi, e limpede cã secãturile
sondeazã viaþa interioarã a eroului,un atuu ce îºi fac din ele o virtute.”
le lipsea personajelor lui Sofocle ºi Eschil. Mutaþiile continuã ºi pe planul slab/
Personajele lor acþioneazã, iau decizii, dar puternic. Deºi este consideratã o fiinþã a
stãrile interioare sunt neglijate. Nici Oreste, nici slãbiciunii, în tragedia euripidianã femeia se

REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
73
REVIST
REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40 73
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
73
73
73