Page 75 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
Faustus. Viaþa compozitorului Adrian Leverkühn nobleþea dintâi. Dionisiacul compromite astfel
povestitã de un prieten.”). În piesa de teatru a apolinicul, iar omul senin, care încheie pactul
lui Goethe, un intelectual sfâºiat de neputinþa întru mai multã cunoaºtere, se cufundã în
de a cunoaºte marile adevãruri îl invocã pe ignoranþa dintâi a primei vârste furibunde.
Satana, “duhul pãmântului” ºi îi cere sã îi Aºadar, forþele descãtuºate din sufletul omului
dezvãluie tainele universului ºi sã îi dea inundã orice curiozitate raþionalã ºi acesta este
tinereþea cea iubitoare de viaþã ºi mister. Diavolul izvorul atâtor dureri… Tragedia lui Faust e dublã,
încheie un pact cu bãtrânul cãrturar, promiþând ea constã atât în imposibilitatea cunoaºterii
sã-l slujeascã în toate atâta timp cât sufletul lui absolute, cât ºi în disperarea satisfacerii unor
îl va sluji la rându-i în lumea de dincolo când emoþii puternice, mult prea puternice pentru
existenþa trecãtoare se va fi sfârºit. 24 de ani îl sufletul Margaretei, pe care transformând-o în
urmeazã Satana pe Faust ºi la un moment dat, obiectul adoraþiei lui, o distruge. Goethe pare cã
înþeleptul, devenit deodatã june, se realizeazã o compilaþie între tragedia lui
îndrãgosteºte de Margareta, o fecioarã sãracã Shakespeare ºi cea a lui Racine, însã aceastã
ºi inocentã, care se lasã furatã de fiorii celei întrepãtrundere e atât de finã ºi atât de firesc
dintâi iubiri. Întregul complot pus la cale de diavol, organizatã încât pe bunã dreptate, Goethe
în colaborare cu doamna Marta, o vecinã frivolã, reuºeºte sã transmitã universalitatea durerilor
mult cunoscãtoare a intrigilor femeieºti, o fac pe omeneºti. Faust comunicã utilizând mijloace
Margareta sã cadã pradã darurilor, declaraþiilor artistice diverse, fie prin monolog ori prin
meºteºugite ºi fata, rãpitã de patimã, îºi uitã declaraþii amoroase, fie prin discuþii alunecoase
chiar ºi familia, cauzând prin graba ei cu Diavolul sau prin meditaþii strãpunse de
nechibzuitã moartea fratelui sãu, implicat într- îndoialã, ca aceea care deschide tragedia:
un duel al cãrui scop era sã apere demnitatea
fetei în faþa comunitãþii sceptice. Faust o “Pãtruns-am, vai! Filosofia
pãrãseºte pe Margareta ºi apoi, conºtient de tot ªi dreptul, medicina, din pãcate
rãul ce i l-a fãcut, vrea sã o elibereze din În tâlcu-i ºi teologia,
închisoare, unde ea, aproape nebunã ºi delirând, Punând fierbinte râvnã-n toate:
îºi dã duhul. Îngerii o ridicã la ceruri, în pofida ªi stau, sãrman smintit, cum stam,
dorinþei diavolului de a mai câºtiga un suflet ªi ºtiu atâta cât ºtiam.
rãtãcit. Faust e martorul tuturor acestor vârtejuri Magistru-mi spun acum, ba Doctor chiar,
violente ºi, din cãutãtor de taine, devine om robit ªi de vreo zece ani, tot în zadar,
poftelor, el pierzându-ºi astfel identitatea ºi În sus, în jos, în dodii, fãr’ temei,
Îi duc de nas pe bieþii-nvãþãcei-
ªi iatã-mã în van burduf de carte,
Cã nu pot ºti nimic, mâhnit de moarte!”

Eroul tragic al vremurilor noastre
Eroul tragic al vremurilor noastre
Eroul tragic al vremurilor noastre
Eroul tragic al vremurilor noastre
Eroul tragic al vremurilor noastre
Mai târziu, pornind din toate aceste
izvoare, dramaturgi precum Eugene O’Neill
(1888-1953, cu piese precum “Din jale se
întrupeazã Electra” sau “Lungul drum al zilei
cãtre noapte”) ori Edward Albee (n. 1928,
renumit pentru piesa “Cui i-e fricã de Virginia
Woolf”) au adaptat eroul tragic la suferinþele unei
noi epoci, în care izolarea duce la indiferenþa
faþã de nevoile celuilalt.
Personajul tragic e pierdut ºi uneori, nici
nu mai ºtie cu cine se luptã, e tipul omului alienat,
de abia rãsuflând, de abia gãsind puterea de a-
ºi striga destinul. De la vitalitatea plinã de
furibundã deznãdejde a eroului grec, continuatã
de pasiunea clocotitoare a unui personaj ca
Oreste, dramaturgii secolului XX ajung la o nouã
formulã, cristalizatã din toate marile exemple ale
culturii clasice: omul tragic fãrã discurs articulat,
omul pierdut în micile conflicte ale vieþii
Johann Wolfgang von Goethe
Johann Wolfgang von Goethe mundane, aproape mut, aproape compromis în
Johann Wolfgang von Goethe
Johann Wolfgang von Goethe
Johann Wolfgang von Goethe
grafica: Cristina Burlacu
grafica: Cristina Burlacu
grafica: Cristina Burlacu
grafica: Cristina Burlacu ochii publicului de tãcerea sa.
grafica: Cristina Burlacu
clasa a XII-a F
clasa a XII-a F
clasa a XII-a F
clasa a XII-a F
clasa a XII-a F
REVIST
REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40 71
71
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
71
71
71