Page 37 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
Hibridul – ultimul stadiu al descompunerii
Hibridul – ultimul stadiu al descompunerii
Hibridul – ultimul stadiu al descompunerii
Hibridul – ultimul stadiu al descompunerii
Hibridul – ultimul stadiu al descompunerii
în dramaturgia lui Matei Viºnieciºniec
în dramaturgia lui Matei V iºniec
în dramaturgia lui Matei Viºniec
în dramaturgia lui Matei Viºniec
în dramaturgia lui Matei V
cele douã devine prototip pentru omul golit de
identitate care a pierdut încã de la naºtere dreptul
de a aparþine unei singure lumi, dar cãutat în
permanenþã de cei din jur. Unii îl vor profet, simbol
al rezistenþei franceze, alþii l-ar dori pasãre,
niciunii nu voteazã pentru ceea ce este el acum
un hibrid.
un hibrid.
un hibrid. Existenþa omului cu o aripã în locul
- un hibrid.un hibrid.
braþului stâng e prinsã între douã universuri. Pe
de o parte se aflã planul socialului, al realitãþii în
care el nu devine altceva decât un circar
ambulant, o curiozitate de sfârºit de sãptãmânã,
unde el nu se poate integra, nu poate merge la
Adina Iuliana ENE rãzboi ºi se ascunde sub o mantie. De cealaltã
Adina Iuliana ENE
Adina Iuliana ENE
Adina Iuliana ENE
Adina Iuliana ENE
Universitatea din Bucuresti parte se situeazã universul pãsãrilor, dar el nu
Facultatea de Litere poate zbura cãci îi lipseºte cealaltã aripã.
Aºadar, omul cu o singurã aripã nu e nimic. Un
Departamentul Studii culturale mutant fãrã puteri supranaturale care trãieºte
Specializarea Studii europene fugind, ascunzându-se, dar care cautã
neîncetat cel de-al treilea univers ºi sã-ºi
Boala omului contemporan este greu de aminteascã mesajul cu care a fost investit înainte
definit, ea atacã atât interiorul individului, dar se
extinde ºi în relaþia sa cu societatea. Manifestatã
prin cãutarea sensului, care într-o erã când omul
cunoaºte aproape tot, avid de mai mult, se
ascunde pânã la dispariþie, sensul nu e de gãsit
de cele mai multe ori aºadar ce rost mai are
cãutarea lui? Soluþia stã aparent în normele
sociale: individul trãieºte dupã legi de conduitã
nescrise, care înlocuiesc dorinþa de cãutare a
sensului, fiind doar un mod de a-l înºela pe
individ ºi de a-l distrage. Totul are un sfârºit, iar
noi trebuie sã ne conformãm, sã trãim pentru
virtutea mulþimii. Simpla întrebare De ce? nu e
decât o formã de sfidare, pedepsitã prin
renegarea socialã.
Absurdul însã ne înconjoarã ºi ne sufocã.
El a devenit principalul inamic al umanitãþii. În
teatrul absurd personajul este de cele mai multe
ori în aceeaºi cãutare a sensului, pornind de la
negarea absurdului ºi ajungând pânã la nihilism.
La Matei Viºniec lui i se aduce la cunoºtinþã încã
din incipit existenþa unui sfârºit, a unei finalitãþi
fãrã scãpare, dar ceea ce îl diferenþiazã pe el
de celelalte personaje absurde este faptul cã nu
se poate revolta pentru a schimba finalul. El are
înscris în ADN-ul sau o întreagã istorie de ratãri
umane ceea ce îl face sã fie un moºtenitor demn
de ciclul vicios al non-sensului ºi victimã în
mâna fatalitãþii.
Viºniec îºi construieºte pãpuºa cu grijã.
Îi conferã forþa învingãtorului, dar ºi aura ratatului
existenþial care trãieºte înconjurat de personaje
plate, concentrate în jurul lui, sufocându-l. În
grafica: Ana Maria Gâdea
grafica: Ana Maria Gâdea
grafica: Ana Maria Gâdea
grafica: Ana Maria Gâdea
„Omul cu o singurã aripã”
piesa „Omul cu o singurã arip㔄Omul cu o singurã aripã” protagonistul, grafica: Ana Maria Gâdea
„Omul cu o singurã aripã”
„Omul cu o singurã aripã”
un atipic om-pasãre care însã nu e niciuna din clasa a IX-a G
clasa a IX-a G
clasa a IX-a G
clasa a IX-a G
clasa a IX-a G
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40 33
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
33
33
33
33