Page 35 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
petrece timpul împreunã cu persoane total prezentând o camerã cu un perete de cãrþi pâna
diferite faþã de el. Diferenþa se poate observa ºi în tavan, al cãrui rafturi sunt aproape invizibile,
în obiectele de mobilier, alese cu mult mai multã descoperind astfel o „învãlmãºealã armonioasã”
grijã ºi alcãtuite din materiale fine ca ºi caºmirul, sau „un kosmos”, dupã cum spune el. Se
faþã de pluºul inestetic al celor din casa lui prezintã deci situaþia comunã celei de-a doua
Costache. Pe pereþi tronau arme vechi, jumãtãþi a secolului al XX-lea, în care accentul
iatagane, pistoale cu mânere sidefate, iar în locul cade pe intelectualitate. Locul în care trãieºte
mesei uriaºe ce umplea toata camera din casa însã o astfel de persoanã cultã este invers
de pe strada Antim, aici era doar o mãsuþã proporþional cu gradul acesteia de inteligenþã,
turceascã pe care era aºezat un ibric oriental. fiind vorba de o garsonierã de la marginea
Decoraþiunile de argint care atârnau din tavan, capitalei, de o condiþie modestã ce rezultã din
scaunele încrustate în sidef ºi biroul de stejar mobilierul învechit, însã bine întreþinut. O femeie
dãdeau o mai mare valoare casei ºi ne duc cu de condiþie medie aºadar, nu îºi mai poate
gândul la un univers cu totul paralel, faþã de cel permite de aceastã datã sã locuiascã într-o casã
descris de Felix în casa unchiului sãu. În aceaºi ca cea a lui moº Costache, cum se întâmpla cu
perioadã, se poate totuºi sã gãsim douã tipuri o sutã de ani în urmã, ºi e nevoitã sã se limiteze
de case, aranjate cu gusturi total diferite, dar la o garsonierã mãrginaºã, deºi micã, foarte
ambele la fel de semnificative ºi reprezentative îngrijitã. De la podelele greoaie ºi acoperite din
pentru secolul al XIX-lea, având totuºi în comun plin cu covoare mari, se ajunge de acastã datã
influenþele strãine ºi complexitatea decoraþiunilor la gresie acoperitã pe alocuri cu blãniþe de
atât interioare cât ºi exterioare. iepure. O sofa, o mãsuþã cu un coº cu mere, o
Literatura secolului al XX-lea aduce scrumierã ºi câteva goblenuri pe pereþi, fac din
schimbarea. Mircea Cãrtãrescu este cel care mica încãpere un loc plãcut pentru locuit.
prezintã viata bucureºtenilor din a doua parte a Totuºi casele acelea vechi nu aveau cum
veacului. În „Rem” eºti condus pe strãzile sã disparã încã, astfel chiar personajul principal
Bucureºtiului anilor ’60 printre casele vechi, al romanului descrie o casã oarecum diferitã cu
acompaniate de zgomotul tramvaielor, printre al doilea cat ieºit în afarã, cu douã coloane
primele blocuri deja îngãlbenite ºi magazinele subþiri strãjuind intrarea, cu diverse mãºti
de la colþ. Mutaþia s-a produs deja prin simplul groteºti de ipsos la intrare, iar balconul minuscul
fapt cã lumea a progresat. Oamenii nu mai de deasupra intrãrii introduce cititorul în
acceptã acel trai liniºtit, calm, iar epoca „vitezei” atmosfera Bucureºtiului de dupã rãzboaie, când
dupã cum îi spune ºi numele, începe sã-ºi punã trecuse deja „La belle époque” ºi când
amprenta asupra indivizilor, iar aceºtia, la rândul influenþele occidentale începeau sã se cunoascã
lor, asupra mediului în care vieþuiesc. din ce în ce mai mult.
Cãrtãrescu începe celebra sa operã Casele cu faþade concave, cu lei de
introducând cititorul într-un cosmos al cãrþilor, ipsos, cu o labã pe o bilã, strãjuind intrarea,

grafica: Amalia Amira Giuclea
grafica: Amalia Amira Giuclea
grafica: Amalia Amira Giuclea
grafica: Amalia Amira Giuclea
grafica: Amalia Amira Giuclea
clasa a VIII-a A
clasa a VIII-a A
clasa a VIII-a A
clasa a VIII-a A
clasa a VIII-a A

REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40 31
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
31
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
nr
. 39-40
NOASTRÃ
REVIST
A
31
31
31