Page 30 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
reliefului, folosindu-se de materiale locale ºi de putea corecta ceea ce încã nu funcþioneazã cum
lecþiile tradiþiei. Nu de puþine ori rãspunsul ar trebui astfel încât modelele respective sã
vernacular este singurul posibil în situaþia datã, poatã rãspunde cu adevãrat provocãrilor
din cauza deficitului de resurse. În contrast cu secolului XXI. Aceste provocãri sunt atât de
planificarea geometrico-abstractã a arhitectului, complexe încât arhitectul nu poate fi lãsat singur
aceste creaþii colective s-au format prin încercãri în faþa lor. De ce sã nu folosim ideile ºi
repetate, învãþând din greºeli. O caracteristicã îndemânarea a miliarde de oameni pentru a gãsi
importantã a arhitecturii vernaculare este împreunã soluþii la aceste probleme?
primatul tipologiei asupra obiectului. Aceste Dificultatea constã în a integra energia
tipologii se formeazã, ca orice creaþie popularã, creatoare prezentã în limbajul spaþial ºi forma
în timp, prin transmiterea tradiþiei de la o vernacularã în programe concrete de urbanism
generaþie la alta ºi prin ºlefuiri ºi îmbunãtãþiri ºi arhitecturã. Pentru ca studierea vernacularului
succesive. Arhitectura vernacularã, prin sã aibã relevanþã practicã pentru viitor este
analogie cu organismele vii, ia fiinþã din interiorul nevoie sã debarasãm acest subiect de atributele
unei culturi. Fiecare element poartã cu sine ce i se acordã în mod preconceput, precum
semnificaþii împãrtãºite sau mãcar cunoscute de paseist, romantic, bun de conservat, sãrãcãcios
întreaga comunitate. De exemplu tipologia sau subdezvoltat ºi sã analizãm la rece fiecare
caselor dobrogene este un genotip, un set de model în parte. Rezumând, câteva aspecte se
date identitare trasmise prin tradiþie, ce dovedesc esenþiale pentru succesul unei astfel
deosebesc casele din aceastã regiune de cele de demers: procesul ºi principiile sunt mai
din nordul Moldovei sau de cele de pe insula importante decât produsul, analiza trebuie sã fie
Fiji. Casa bunicilor din Dobrogea este desigur criticã, sã se orienteze la prezent ºi nu la trecut
unicã. Ea este un exponent al acestei tipologii, ºi sã se axeze pe context ºi nu doar pe obiectul
la care s-au adãugat preferinþele personale ale vernacular.
bunicilor ºi adaptarea la cerinþele momentului, Existã deja multe proiecte de arhitecturã
într-un cuvânt - fenotipul. ce integreazã în mod critic tradiþii vernaculare.
Orice expresie artisticã sau arhitecturalã Un exemplu este proiectul de locuinþe sociale
are la bazã asocieri emoþionale, ce trimit la Quinta Monroy al biroului de arhitecturã cilian
structuri arhietipale ale memoriei noastre ºi pot Elemental. Însãrcinat de cãtre guvern sã
fi puse pe seama modului de funcþionare a construiascã locuinþe pentru un anumit numãr
psihicului uman în baza modelelor. Aceste de familii nevoiaºe, arhitectul Alejandro Aravena
modele devin concepte generatoare de idei ºi echipa sa s-au lovit de o problemã financiarã
arhitecturale ce au puterea unor arhietipuri fie ce pãrea de nerezolvat: banii nu ajungeau decât
universale, fie specifice unei societãþi. Existã pentru jumãtate dintre familii. Decizia lor a fost
constante umane ºi mecanisme comune în mai ca în loc sã construiascã un numãr mai mic de
toate culturile lumii, ce þin de fiziologie, percepþie, case sau sã facã rabat la calitate mai mult decât
semnificaþii, cunoaºtere ºi culturã. Aºa se ar fi fost admisibil, sã construiascã pentru toate
explicã de ce întâlnim teme spaþiale recurente, familiile câte o jumãtate de casã. Mai precis
cum ar fi peºtera, cuibul, curtea interioarã, podul, jumãtatea care punea probleme tehnologice,
etc. la diferite culturi ºi în diferite momente ale adicã structura staticã, scãrile ºi instalaþiile
istoriei, inclusiv în arhitectura cultã sanitare, plus un spaþiu minimal de locuit. Astfel
contemporanã. Ca urmare, se poate face existenþa era asiguratã. Cu timpul ºi dupã
previziunea cã vor persista ºi în viitor. Aceste posibilitãþi, familiile ºi-au extins singure locuinþa
mecanisme pot fi preluate ca model sistemic în în spaþiul lãsat liber special în acest scop, au
practica de edificare planificatã. Lecþia pe care tencuit ºi vãruit faþadele în culori diferite, astfel
o are de dat vernacularul nu este perfecþiunea încât fiecare locuinþã a devenit unicã ºi
obiectelor în sine, ci modelele care stau la baza personalizatã. Rezultatul trebuie evaluat în
lor, procesul prin care au luat naºtere ºi modul contextul sãrãciei extreme al suburbiei ciliene.
în care au evoluat ºi s-au adaptat la context de- Un alt exemplu este ºcoala construitã
a lungul timpului. Pentru cã aceste tipologii nu de arhitectul Francis Kéré în Gando, satul sãu
sunt statice, ele reacþioneazã la schimbãrile prin natal din Burkina Faso. Deºi este o construcþie
care trec comunitãþile care le-au dat formã. modernã, ea integreazã tehnici locale de
Aºadar putem spune cã existã variaþie nu doar construcþie în lut, cu sisteme tradiþionale de
în interiorul tipului, nu doar între diferite fenotipuri, ventilare naturalã. În plus, la ridicarea ei a
ci genotipul în sine evolueazã, prin mutaþii, ca contribuit fiecare membru al comunitãþii. Copiii
formã de adaptare la mediu în timp. Înþelegerea au cãrat în fiecare zi în drum spre ºcoalã câte o
mecanismelor ºi principiilor implicate în procesul piatrã pentru fundaþie. Femeile au bãtãtorit
de adaptare poate oferi soluþii pentru o bolovani de lut pentru pardosealã, folosind o
dezvoltare durabilã în contextul globalizãrii. tehnicã localã foarte bine pusã la punct ºi cu
Unele tipologii se dovedesc a nu fi destul de rezultate estetice uluitoare, iar bãrbaþii au zidit,
flexibile ori nu mai sunt în concordanþã cu au ridicat acoperiºul ºi au fãcut tot ce stãtea în
standardele noastre de viaþã sau cu posibilitãþile puterea ºi priceperea lor. Toþi sãtenii sunt foarte
tehnologice actuale ºi dispar cu timpul. Altele mândri de ºcoala lor ºi ºi-au apropriat-o în
au potenþialul necesar, dar sunt abandonate totalitate. De la terminarea ei în anul 1999, ºcoala
pentru cã nu mai sunt înþelese. Pentru a ajuta s-a extins cu corpuri noi, locuinþe pentru
aceste tradiþii sã supravieþuiascã modernitãþii, profesori ºi o bibliotecã. Toate acestea într-un
ele trebuie reinterpretate ºi nu copiate ori sat unde 80 la sutã dintre localnici nu ºtiu nici
muzeificate. Este nevoie în primul rând de o sã scrie, nici sã citeascã.
analizã criticã, eliberatã de romantism, a Nevoia crescutã de construcþii noi în
performanþelor tradiþiei vernaculare. În multe societãþile în curs de dezvoltare poate fi
cazuri, prin îmbunãtãþiri minimale sau prin satisfãcutã pe termen scurt numai cu implicarea
introducerea de elemente tehnologice, s-ar ambilor actori: profesioniºtii ºi comunitãþile

REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
26
26
26 REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40
26
26