Page 29 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 29

ESEU
                                                                                           ESEU
                                                                                           ESEU
                                                                                           ESEU
                                                                                           ESEU
                 Pledoarie pentru arhitectura
                  Pledoarie pentru arhitectura
                  Pledoarie pentru arhitectura
                  Pledoarie pentru arhitectura
                 Pledoarie pentru arhitectura
                    vernacularã în secolul XXI
                    vernacularã în secolul XXI
                    vernacularã în secolul XXI
                    vernacularã în secolul XXI
                    vernacularã în secolul XXI
                                               Arhitect Iulia Simona Grüter-Bîrgãoanu
                                               Arhitect Iulia Simona Grüter-Bîrgãoanu
                                               Arhitect Iulia Simona Grüter-Bîrgãoanu
                                               Arhitect Iulia Simona Grüter-Bîrgãoanu
                                               Arhitect Iulia Simona Grüter-Bîrgãoanu
                                             Absolventã CNU (1998-2002)
                                             Universitãþii de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu Bucureºti,
                                             Facultatea de Arhitecturã (2002-2008)
                                             Leibniz Universität Hannover, Germania, Architekturfakultät
                                             Bursa de studii Erasmus-Sokrates (2006-2007)
                                             În prezent este arhitect la Carlos Zwick Architekten
                                             ºi membrã a Camerei Arhitecþilor Berlin.



                      Probabil cã fiecare dintre dumneavoastrã  evita erori greu de reparat, ca de exemplu cele
               viseazã sã îºi construiascã o casã. Asta nu     ale urbanismului socialist.
               poate decât sã ne bucure pe noi arhitecþii. Într-o     Un alt aspect important este cel financiar.
               industrie din ce în ce mai reglementatã ºi      Industria exploateazã dorinþa oamenilor de a
               tehnologizatã, actul de a ridica o locuinþã a   crea case din ce în ce mai confortabile, mai
               devenit o temã complexã ºi costisitoare. Din    performante energetic, mai frumoase ºi creºte
               acest motiv ºi cu ambiþia de a face o casã cât  de multe ori nejustificat preþul construcþiilor.
               mai frumoasã, mulþi recurg la specialiºti. Practica  Reprezentând interesele clientului, arhitectul ar
               actualã de arhitecturã porneºte de la premisa   fi singura instanþã obiectivã care ar putea
               cã expertiza profesionalã este superioarã       demasca un preþ nejustificat. Nu voi specula de
               tradiþiei populare. Se pune astfel mare accent  ce acest lucru se întâmplã atât de rar, dar
               pe teorie în detrimentul practicii, iar arhitectului i  consider cã am deja autoritatea sã afirm cã o
               se acordã un rol extrem de important, fapt ce   casã frumoasã, în care sã te simþi fericit, poate
               încurajeazã vedetismul în design. O criticã ce  fi ºi ieftinã.
               se aduce educaþiei de arhitecturã de aproape           ªi dacã mai era nevoie de încã un
               un secol încoace este aceea cã nu reuºeºte sã   argument pentru a convinge cã practica actualã
               comunice studenþilor importanþa contextului     de arhitecturã trebuie îmbunãtãþitã, iatã unul
               socio-cultural al oricãrei clãdiri. Mai mult decât  foarte concret: nu este durabilã. Creºterea ºi
               atât, studenþii sunt antrenaþi ºi încurajaþi sã îºi  dinamica populaþiei globului corelatã cu nevoia
               defineascã proiectul pânã în cel mai mic detaliu  fãrã precedent de locuinþe în special în þãrile ne-
               ºi sã preia în totalitate responsabilitatea     occidentale, schimbãrile climatice ºi epuizarea
               deciziilor. Foarte des proiectele unui arhitect  resurselor naturale cer soluþii pentru a construi
               seamãnã mai mult între ele decât cu clãdirile   rapid, ieftin, eficient, ecologic ºi cu o sensibilitate
               vecine ale altui arhitect, chiar ºi atunci când  crescutã la nevoile culturale ale individului ºi ale
               vecinii au foarte multe în comun. Evoluþia      comunitãþii.
               uluitoare a tehnicilor ºi materialelor de construcþii  În paralel cu cercetãrile tehnice pentru
               ne permite astãzi sã dãm unei case orice formã,  eficientizarea construcþiilor sunt cãutate moduri
               culoare ori texturã dorim, iar arhitecþii iubesc sã  alternative de abordare a arhitecturii ºi
               se joace exact cu aceºti parametri, precum cu   urbanismului. O direcþie în care pânã de curând
               plastilinã ori cu piese Lego. Nu voi pune sub   s-a cercetat fie sumar, fie superficial este aceea
               semnul întrebãrii progresele reale ce decurg din  a arhitecturii vernaculare. Termenul este preluat
               aceastã evoluþie, dar ele nu sunt tema articolului  din teoria lingvisticii, unde este folosit pentru a
               de faþã. Un efect negativ al exploziei de       defini o limbã localã, indigenã ºi vorbitã de tot
               creativitate în arhitectura ultimelor decenii este  poporul. Extins la arhitecturã el desemneazã
               acela cã nu mai reuºim sã evaluãm critic ceea   clãdirile construite de oamenii simpli, fãrã ajutorul
               ce am produs. Sunt prea multe obiecte unice,    arhitecþilor ºi care sunt specifice unei regiuni.
               prea puþine tipologii. Pentru a putea face o    Cel puþin 90 la sutã din arhitectura lumii în acest
               apreciere relevantã a unei case ar trebui       moment este vernacularã. În aceastã categorie
               cumulate pãrerile celor ce au locuit-o de-a lungul  largã intrã atât arhitectura ruralã ºi cea
               timpului ºi a comunitãþii, ori pentru aºa ceva nu  tradiþionalã cât ºi forme recente precum
               mai este timp. În fiecare an sunt produse noi   arhitectura informalã a suburbiilor din lumea a
               forme ºi materiale. Proiectantul îºi abandoneazã  treia. Studierea dinamicii ºi a succesului sau
               adesea proiectul în momentul în care a predat   insuccesului rãspunsurilor vernaculare la
               cheia beneficiarului ºi se grãbeºte sã vinã cu  diferitele provocãri ale istoriei sau ale mediului
               un concept nou. Criteriile obiºnuite de evaluare  poate oferi specialiºtilor soluþii ale problemelor
               a clãdirilor nu înglobeazã aspecte socio-psiho-  descrise mai sus.
               comportamentale. E nevoie de astfel de evaluãri        Arhitectura vernacularã rãspunde direct
               ºi de integrarea rezultatelor în practicã pentru a  nevoilor locuitorilor, condiþiilor climatice ºi

                  REVIST
                  REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40                                                             25
                                                                                                        25
                              NOASTRÃ
                                          nr
                                            . 39-40
                           A
                  REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
                  REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                  REVIST
                                                                                                        25
                                                                                                        25
                                                                                                        25
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34