Page 32 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
Ce viseazã Barcelona?
Ce viseazã Barcelona?
Ce viseazã Barcelona?
Ce viseazã Barcelona?
Ce viseazã Barcelona?
“Nimic nu e artã dacã nu vine din naturã”
Antoni Gaudi
Antoni Gaudi
Antoni Gaudi
Antoni Gaudi
Antoni Gaudi
sau Calvet reprezintã un amestec de stiluri, cea
din urmã fiind consideratã cea mai convenþionalã
dintre clãdirile sale, casele Batlló ºi Milà sunt
create parcã dintr-un vis, ca un joc continuu în
care senzaþia de viu a acestora este de
necontestat.
Casa Batlló abandoneazã liniile drepte,
la fel ca toate construcþiile gaudiene, ºi le adoptã
pe cele ondulate, dinamice care imitã energia
naturii. Susþinutã de niºte stâlpi puternici
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
Oana BOGZARU
asemãnãtori cu picioarele unui elefant, casa
U.N.A.T.C. "I.L.CARAGIALE" Batlló înfãþiºeazã o faþadã ca un vãl de apã prin
Facultatea de Teatru care se întrezãreºte pielea unui animal marin
Specializarea Teatrologie cu tot cu solzii de peºte. Îmbinarea stâlpilor de
la ferestre amintesc de structura osoasã, iar
Existã locuri pe care le iubeºti din oficiu. porþile gigantice din fier creeazã senzaþia unui
Le iubeºti pentru atmosfera cu care te întâmpinã, mic palat. Deºi la origine casa avea o suprafaþã
pentru oamenii lor ºi mai ales pentru imaginea modestã, Gaudi, prin trucuri artistice, redã
pe care ºi-a creat-o fiecare de la turnul Eiffel impresia de grandoare, mãrime ºi volum. În
pânã la Colosseum. Unele oraºe existã dincolo interiorul casei se pãstreazã aceeaºi dinamicã
de cliºee, iar pentru a descoperi memoria acelui a liniilor, uºile imitând structura unor celule.
loc “trebuie sã vrei sã visezi”. Barcelona, însã, Acoperiºul este unul fantezist cu un design din
trãieºte propriul vis, cel gaudian. Piatra cenuºie ceramicã, colorat, mãrginit de o linie în zig-zag
a cãpãtat culori ºi forme îndrãzneþe, fragmentele ce sugereazã o formã animalicã. Bachelard
nestructurate s-au legat într-o miºcare de valuri, asocia casa cu fiinþa interioarã, iar budiºtii
iar pattern-urile onirice au devenit motive identificau casa cu corpul însuºi. Gaudi nu este
fractalice. Antoni Gaudi ºi-a transformat oraºul foarte departe de aceste teze, cãci el extrage
într-o oazã a naturii, o fantezie fãrã limite, imagini din subconºtient ºi le transformã într-un
neuniformã, dar foarte meticulos structuratã, microcosmos conceptual ºi simbolic.
unde mutaþii nu a suferit materia primã, natura, Casa Milà sau La Pedrera (cariera de
ci arhitectura. Inspirat de motive orientale ºi piatrã) cum au numit-o locuitorii, poate fi
curentele neo-gotic ºi Art Nouveau, Gaudi le-a asemãnatã cu diverse forme, de la o plajã
reinventat în propria sa ecuaþie, a creat vãluritã de marea care se retrage pânã la stâncile
concepte, oferind o nouã cheie ºi o viziune abrupte în care triburile africane îºi sãpau
arhitecturalã unicã. Afinitatea sa pentru naturã locuinþele ca niºte grote. Spre deosebire de casa
îl diferenþiazã pe Gaudi de ceilalþi artiºti Art Batllo, aici dominã monocromia ºi formele
Nouveau. Curentul în sine se bazeazã pe forme neuniforme. Casa în sine s-a transformat într-o
naturale, dar rãmâne la nivel
Casa Batlló
ornamental ºi bidimensional, pe Casa Batlló
Casa Batlló
Casa Batlló
Casa Batlló
când Gaudi descoperã forþele
interioare ale naturii ºi modul în care
le poate utiliza.
Una dintre mutaþiile
gaudiene care a ºocat a fost cea a
casei. Deºi acestea sunt create pe
baza unui stil anticlasic, inspirat de
formele de miºcare ale naturii pe
care omul nu le poate stãpâni, în
calitate de casã ele trebuie sã
transmitã siguranþã, cãldurã ºi
intimidate. Însã, în viziunea lui
Gaudi, casa este ca un corp
organic care trãieºte prin sine
însuºi. Dacã primele sale lucrãri
precum casa Vicens, El Capricho

REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVIST
28 REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
28
nr
. 39-40
A
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
NOASTRÃ
28
28
28