Page 36 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU

acoperiºuri cu bulbi ovali de tablã, coloane Astfel, într-o sutã de ani, arhitectura a
antice, unele prãbuºite, „ciubucãrii complicate” suferit mutaþii atât de semnificative, încât ºi
sau monograme încârligate încadrând prãvãliile scriitorii au fost nevoiþi sã le ia în seamã. Faptul
cu vitrine mizere ne readuc în minte kitsch-ul cã au ajuns sã le abordeze atât de detaliat,
prezentat de Cãlinescu pentru secolul din urmã. demonstreazã cã importanþa acestor schimbãri
De aceastã datã însã, casele acelea mari cu a fost una deosebitã. Secolul al XIX-lea este
curþi imense încep sã fie din ce în ce mai rare, dominat aºadar de neoclasicism, Bucureºtiul
apãrând casele noi, de dimensiuni mai mici, cu trecând prin perioada unei mari înfloriri. Pe de
modele simple pe dinafarã, cu o grãdinã foarte altã parte, secolul al XX-lea este dominat de
puþin amenajatã, utilã în primul rând pentru stilul ecletic, bazat pe clãdiri în stil clasic, dar
cultivarea câtorva fructe ºi legume, grãdini ce mai apoi ºi pe formarea de noi cartiere de
au un pavaj de cãrãmizi ce lasã sã se strecoare locuinþe, cu caracter de oraº-satelit.
florile de piatrã. Astãzi, aceste mari valori arhitecturale
Deºi este vorba de o casã de la marginea sunt din ce în ce mai reduse. Dupã încã jumãtate
oraºului, bunul gust nu este dat la o parte. de secol, aproape cã s-a pierdut acel aer nobil,
Vitrinele erau decorate cu peºti de sticlã, iar pe de eleganþã ºi rafinament inspirat de clãdirile
pereþi se vedeau tablouri, ieftine ce-i drept, însã somptuoase. Blocurile gri, în care stau oamenii,
aranjate armonios. Chiar dacã zona arãta ca un supraetajaþi, sunt acum principalele forme de
sãtuc, oamenii încep sã se preocupe din ce în locuinþã. Pe lângã ele se dezvoltã ºi casele cu
ce mai mult de esteticul încãperilor. etaj, la fel de simple, însã ºi atît de puþin
Un pãianjen este de aceastã datã ornamentate. Oamenii încep sã se preocpupe
observatorul celor petrecute în roman, la rândul mai mult de viaþa personalã, de carierã, încearcã
sãu amenajându-ºi singur locul în care trãieºte. sã-ºi asigure un trai decent ºi poate tocmai de
Pânza lui îi oferã securitatea de care oricine are aceea nu mai au timp sã vadã frumosul ºi sã-ºi
nevoie, dar pe care oamenii o gãsesc în garduri încerce imaginaþia, mulþumindu-se cu ceva
înalte sau în geamuri acoperite. Acest spaþiu simplu, care se poate construi rapid ºi care
securizant este ºi o capcanã pentru intruºi, un asigurã confortul necesar. Poate din aceastã
astfel de loc fiind dorit probabil ºi de om în cauzã, arhitectura mileniului III, nu mai este atât
anumite momente. Pãianjenul apare în acest de popularã în literaturã, mutaþiile cauzate de
roman ca un arhitect perfect, ca un observator ritmul alert al vieþii ducând la construirea
cãruia nu-i scapã nimic, ca un critic simþit care uriaºelor clãdiri numite „zgârie-nori”, iar numãrul
este martor al multor întâmplãri, dar care nu ne exagerat de mare al populaþiei nu face altceva
lasã sã descoperim decât o parte din ele, un decât sã ajute la dezvoltarea acestui tip de
martor care ne dã indicii ºi apoi posibilitatea de clãdiri ºi la pierderea din ce în ce mai rapidã a
a afla verosimilul. conºtiinþei unor construcþii artistice, de valoare.
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
32
32
32 REVIST A NOASTRÃ nr . 39-40
32
32