Page 33 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
enormã sculpturã în care nu existã Casa Milà
Casa Milà
Casa Milà
Casa Milà
Casa Milà
niciun perete de susþinere, ci doar
stâlpi ºi suporþi. Acoperiºul înfãþiºeazã
un peisaj cu tentã umoristicã, plin cu
sculpturi suprarealiste care sunt, de
fapt, hornuri ºi coloane de ventilaþie.
Sculpturile pot fi asociate ºi cu niºte
paznici, cãci Gaudi reuºeºte sã
transgreseze conceptul de casã vie
în concret, real. Aceste case rãmân
deschise interpretãrilor la fel ca niºte
poezii simboliste, suprarealiste sau
ermetice. Nemurirea posibilitãþii
interpretãrii se transformã în
supravieþuirea lor în timp. Josef
Wiedemann observã mutaþiile aduse
de Gaudi în arhitecturã: ”Ceea ce
desemneazã de obicei o faþadã
devine un spaþiu larg, vãlurit,
vertical...o fereastrã devine un gol proiectat, religios, latura fantezistã a arhitecturii iese la
ceea ce pânã în timpurile moderne a fost privit ivealã, cãci Sagrada Familia aminteºte de
ca un acoperiº devine un peisaj schimbãtor.” cochilii, stalactite, stalagmite ºi vegetaþie
Astfel, casa suferã mutaþii în concepþia cãþãrãtoare. Aproape cã ne-o ºi imaginãm ca
lui Gaudi. Scopul acesteia este de a trezi ºi altfel pe o clãdire veche de milenii abia ieºitã din ocean
de pe care încã se mai scurg
picãturi de apã. Vorbind despre cum
ºi-a gãsit modelul, Gaudi spunea:
”Un copac drept îºi poartã ramurile,
iar acestea în schimb îºi poartã
crenguþele, iar acestea frunzele. ªi
fiecare pãrticicã a crescut
armonios, magnific, din momentul
creãrii lor de cãtre artistul numit
Dumnezeu.”În interiorul bisericii, el
a proiectat o pãdure de stâlpi
întãrind spusele poetului
Chateaubriand care asocia
interiorul bisericilor gotice cu
desiºul unei pãduri mãreþe în
mijlocul cãreia omul se simte mic
ºi neînsemnat. Prin Sagrada
Familia nu numai cã pãtrunzi în
lumea creatã de Dumnezeu, ci
La Sagrada Familia
La Sagrada Familia
La Sagrada Familia pãtrunzi chiar în El Însuºi, cãci
La Sagrada Familia
La Sagrada Familia
Gaudi a gândit biserica ca pe o
de sentimente decât cele de siguranþã ºi formã misticã a lui Hristos, o casã ce se
cãldurã. La vederea acestor case se stârnesc vrea mai mult decât un axis mundi, un
reacþii în lanþ ale tuturor organelor de simþ. În intermediar, se vrea însãºi casa divinului.
primul rând, ele pot transmite o idee, un concept, Despre Sagrada Familia ºi despre
o amintire a unui peisaj sau a unui vis. Numai Antoni Gaudi se pot scrie cãrþi, aici doar se
sã ne imaginãm cã în loc sã intrãm zi de zi în încearcã argumentarea, dacã mai e nevoie, a
acelaºi bloc cenuºiu, specific comunismului, am unei mutaþii ce din pãcate nu a continuat pânã
intra în casa Batlló. Chiar ºi rutina ar cãpãta un astãzi ºi care a rãmas de neegalat. Mutaþia
iz fantezist, cãci un anumit spaþiu provoacã viziunii arhitecturale, în primul rând ºi a creaþiei
mutaþii ºi asupra omului. Construitã de-a lungul în sine unde linia dreaptã a fost uitatã ºi oazele
unui secol ºi aflatã încã în construcþie, Sagrada de culori au tot continuat sã rãsarã. În mijlocul
Familia este unicã în întreaga istorie a artei. Nu monotoniei, Gaudi a creat ”muzicã îngheþatã”, o
numai cã reprezintã lucrarea principalã a lui simfonie a structurilor fanteziste fãrã a fi lipsite
Gaudi, dar este ºi lucrarea vieþii sale, cãci de meticulozitate ºi durabilitate. Vorbind despre
aceastã casã este închinatã celui mai important casa Batlló, el îºi împãrtãºeºte viziunea despre
client: Dumnezeu, arhitectul suprem. Dincolo de posibilitatea acestei lumi de a deveni paradis:”
funcþia sa ca bisericã, ea reprezintã ºi o carte Colþurile vor dispãrea, iar materia se va dezvãlui
supradimensionatã în care simbolurile sunt în bogãþia de curbe siderale, soarele va strãluci
recurente, iar cele douãsprezece turnuri care în toate cele patru laturi ºi aceasta va fi ca o
se ridicã deasupra faþadelor corespund celor imagine de paradis.” Din pãcate, doar Barcelona
doisprezece apostoli. În ciuda contextului mai viseazã aceastã frânturã de paradis.
29
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40 29
REVIST
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
nr
. 39-40
A
NOASTRÃ
29
29
29