Page 28 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
Cel mai important tip de vise, dupã un
numãr destul de mare de oameni, sunt cele
premonitorii, care prevãd o scenã sau un
fragment din viitorul apropiat. Sunt foarte
asemãnãtoare cu visele intuitive, dar diferenþa
majorã este cã acestea din urmã se referã la
întâmplãri la care nu avem acces conºtient, însã
rãspunsul se aflã undeva adânc în eul lãuntric,
deci scene la care noi nu ne-am fi aºteptat, dar
pe care subconºtientul nostru le-a luat deja în
considerare. Visele premonitorii se situeazã la
un nivel simbolic pregnant superior. Ele ne
afiºeazã cadre care nu au nicio legãturã cu orice
fel de informaþie captatã de stimulii conºtienþi sau
amintirile presate din subconºtient. De exemplu,
în 1912, când s-a scufundat Titanicul, sute de
oameni au pretins cã au avut astfel de vise ce
ilustrau cãderea vasului, incredibil fiind faptul cã
a fost posibilã validarea a 19 dintre ele. Totuºi,
în „The Skeptic’s Dictionary” de Robert Todd
Carroll, se aminteºte faptul cã visele premonitorii
sunt un fapt normal, un joc bolnav ºi macabru al
cifrelor: sunt ºapte miliarde de oameni pe
Pãmânt, fiecare având aproximativ cinci vise în
fiecare noapte, fiecare având o temã diferitã, deci
este foarte probabil ca în orice altã noapte sute
de oameni sã viseze despre catastrofe aviatice
sau navale. O premoniþie celebrã este amintitã grafica: Cristina Sabina Ioniþã
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
grafica: Cristina Sabina Ioniþã
în „The Secret History of Dreaming” de Rober
clasa a X-a C
clasa a X-a C
clasa a X-a C
clasa a X-a C
Moss unde Mark Twain a visat cã fratele sãu, clasa a X-a C
Henry, era întins într-un sicriu de metal cu un realitatea vâscoasã ºi vanã a acestuia, subiectul
singur trandafir purpuriu pe piept. Peste câteva transpunându-se fãrã nicio aparentã
sãptãmâni, fratele sãu a murit într-un accident discontinuitate în perceprea întregului fenomen
împreunã cu alþi muncitori, fiind aºezaþi în racle din starea de veghe în cea a visului.
de lemn, însã unei persoane i s-a fãcut milã de Existã studii care aratã cã uitãm, în
Henry ºi a donat un sicriu de metal. Când Mark medie, 90% din tot ce am visat. Dacã am putea,
Twain asista la înmormântarea fratelui sãu, o vreodatã, sã pãtrundem cu totul în lumea
femeie s-a aplecat ºi a lãsat pe pieptul lui un himericã ºi translucidã a visului ne-am putea
trandafir starcojiu. Aºadar, visele premonitorii par cunoaºte în detalii sinuoase subsolurile profetice
a avea legãturi transparente cu supranaturalul, ale fiinþei, poate ne-am studia (ºi în final, chiar
reuºind, poate, sã depãºeascã continuumul înþelege) sinele lãuntric. Am pricepe ce fel de
temporal, aducând frânturi de informaþii din viitor, procese chimice fãrãmiþate iau fiinþa sub lentilele
lipindu-le infantil în prezentul viselor noastre. de sticlã moale, înþesatã de viniºoare albastre
Visele care au suferit cele mai ºi purpurii, zvâcnind la un singur puls, ale
fascinante, mirobolante ºi himerice mutaþii sunt craniului. Dar visele îndeplinesc ºi o funcþie
cele lucide, în care eul subconºtient realizeazã vitalã: moartea sau nebunia pot fi efecte ale unei
cã viseazã ºi poate avea control efectiv asupra absenþe totale a viselor. Acesta funcþioneazã ca
mediului supranatural al visului, unde legile fizicii un redresor pentru impulsurile reprimate în cursul
se disipeazã printre copaci ca ceaþa strãvezie zilei ºi face vizibile problemele ce ne macinã,
din noiembrie. Existã ºi aici douã subcategorii, conºtient sau nu, în interior, sugerându-ne soluþii,
diferenþiate de modul de iniþiere într-un vis lucid. interpretându-le prin alte simboluri cunoscute
Prima, dream-initiated lucid dream (DILD) doar de noi. Funcþia sa selectivã, precum ºi
debuteazã ca un vis firesc, oarecare, pe care îl aceea a memoriei uºureazã viaþa conºtientã.
percepem ca pe o a doua realitate, uitându-ne Dar el mai are un rol esenþial, situat la un alt
amintirile recente, noi credem cu veridicitate cã nivel de profunzime. Visul este cel mai bun agent
existenþa efemerã a acelei lumi fantasmagorice informator asupra stãrii psihice a eului conºtient,
este realitatea însãºi, ca în orice vis anost, dar oferã, printr-un simbol viu, un tablou, o imagine
în care, la un moment dat, eul subconºtient îºi a situaþiei existenþial-prezente. Dacã am intra în
dã seama cã viseazã, iar astfel îºi poate controla supapele viselor, în punga magmaticã din care
experienþa iluzorie. Al doilea tip de vis lucid, se alimenteazã, am înþelege pânã ºi cele mai
wake-initiated lucid dream (WILD) intrã direct în prãfuite ºi sinistre colþuri ale minþii umane.

REVIST
REVIST
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
NOASTRÃ
A
nr
. 39-40
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
24
24
24
24 REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
24