Page 12 - 2009_revista_noastra_nr_31-32
P. 12
FEREASTRA
închipuitã ca o insectã (iar dacã este vorba
de un creator, acesta va fi, fãrã îndoialã,
lepidopterã)?
Bucureºtiul – spaþiu al erotismului
Bucureºtiul – spaþiu al erotismului
Bucureºtiul – spaþiu al erotismului
Bucureºtiul – spaþiu al erotismului
Bucureºtiul – spaþiu al erotismului
“Nuntã în cer”, pe lîngã douã poveºti
romantice ºi poetice ºi, mai ales, o femeie
pasionantã, ne oferã ºi o imagine de
,,eleganþã ºi desfrânare a Bucureºtiului” din
1924: “Prietena mea avea una dintre
primele case noi fãcute în capitalã, iar
ceaiurile ºi cocktailurile ei erau notorii. Îmi
plãcea sã frecventez toate petrecerile astea,
pentru cã întâlneam un tineret desfrânat,
aproape cinic, cu care mã înþelegeam de
minune. Nu ºtiu dacã dumneata îþi mai aduci
aminte de epoca aceea, a jazului ºi a
cocktailurilor, cînd bîntuia moda pãrului tuns
à la garconne ºi rochiile se purtau scurte
à la garconne
à la garconne
à la garconne
à la garconne
pînã deasupra genunchiului. Cred cã
ORAªUL - graficã Irina CHIRIÞÃ niciodatã tineretul n-a avut o libertate mai
ORAªUL - graficã Irina CHIRIÞÃ
ORAªUL - graficã Irina CHIRIÞÃ
ORAªUL - graficã Irina CHIRIÞÃ
ORAªUL - graficã Irina CHIRIÞÃ
deºãnþatã ca atunci. În acei ani, ºi în
,,Eram atât de aproape de faþa tristã a unei anumite case puteai, sã te culci cu orice fatã
femei din piatrã. O femeie cu aripi de cinci cu care dansai insistent o noapte întreagã.
ori cât statura mea. Un sfert din Bucureºti Era, de altfel, în stilul anilor acelora ca fetele
era obturat de penele ei de piatrã. […]. În sã-ºi aleagã partenerii de dragoste cu
chipul statuii pe care mã sprijineam am aceeaºi francheþe cu care ºi-i alegeau la
recunoscut-o pe mama”, ,,intram în holul tenis. Se vorbea despre virginitate cu
blocului ºi chemam liftul diluvian, ce-avea cinism, cu cît o fatã era mai stricatã, cu atât
sã mã transporte lângã nori, în garsoniera avea mai mult haz. În casa aceea am vãzut
mea”, priveºte insectele de metal ºi adesea fete foarte tinere întorcându-se sã
portocaliu cum ,,dau jos zidurile, scot se îmbete mai repede ºi mai eficace.
fundaþiile, strâmbã fundaþiile, strâmbã Nu mai eram atît de tînãr atunci, dar
gardurile ºi le smulg din pãmânt, încãrcând mã amuzau nespus petrecerile astea
totul în basculante ºi lãsând în urmã teren nesfârºite, unde se dansa frenetic trei
viran, mocirlos, brãzdat de urmele ºinelor. sferturi din noapte, pânã la extenuare.
[…] zidul trosnea, tencuiala zbura în fulgi ºi Majoritatea invitaþilor erau mai tineri decît
în þãndãri, cãrãmizile se depãrtau, lãsând mine, cãci soþia deputatului îºi alegea
la ivealã pufoase cuiburi de pãianjen, ºi tot prietenii exclusive din tineret. Legãtura
decorul se prãbuºea deodatã pe spate, noastrã era cunoscutã, cum erau, de altfel,
prefãcându-se-n gunoi ºi-n relicve sub luna toate colajele din cercurile astea de
uriaºã a lui aprilie. Farurile goleau clãdirile îmbogãþiþi de rãzboi, politicieni ºi afaceriºti.”
de culori ºi le umpleau cu cearã lichidã”. Dar totodatã simþim o identificare
Cãrtãrescu,
Oare pentru Cãrtãrescu,Cãrtãrescu, fiinþa care produce simpateticã între personaje ºi capitalã,
Cãrtãrescu,
Cãrtãrescu,
prin sine înºãºi sau prin munca ce îi este perindarea prin faþa vitrinelor cu haine de
încredinþatã o schimbare pe care el o copil dovedeºte dorinþa arzãtoare a Ilenei
considerã semnificativã, este automat de a crea ºi ea, ca femeie, aºa cum creeazã
12
