Page 56 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)
P. 56

IDEI   ÎN   DIALOG
                                                                                               7
        și a Imperiului Bizantin, o hartă a Daciei antice, hărțile  planșa elevului Tănăsescu Marin observăm indica-
        politice și fizice ale Europei, ale Asiei și ale Africii,  rea sursei în ceea ce privește harta de bază: „dressé
                                 4
        instrumente de geometrie .                             par P.  Bineteau”.  La  Biblioteca  Academiei  din
               Planșele istorico-geografice, prin titlul ales,  București există un Atlas  istoric și geografic editat
        „Geografia antică”, sunt o dovadă clară a abordărilor  de către geograful francez în anul 1838. Formatul at-
        sale interdisciplinare. Cele peste 150 de planșe din   lasului este identic cu cel al planșelor  geografice
        album pot fi grupate pe 9 teme: Mapamond, Italia an-   (A4). Planșa elevului M. Tănăsescu trebuia să mai
        tică, Grecia antică, Spania, Galia, Asia Mică, Egipt,  cuprindă  în  chenarul  din  dreapta-sus  un  plan  al
        Tracia și Macedonia, Lumea cunoscută.                  Romei antice.
               Din punct de vedere cronologic, mapamondul
        pare a fi prima temă abordată de profesorul Neagoe.
                                                          5
        Analizând  planșa  elevului  Chiriac  Zaharia ,
        înțelegem că se dorea fixarea unor cunoștințe generale
        privind continentele, precum și câteva elemente de
        cartografie matematică (coordonatele geografice). Ast-
        fel de lucrări întâlnim pentru prima data la marii car-
        tografi din perioada Renașterii, când se prezintă în
        oglindă lumea veche și lumea nouă.




















               „Lumea veche” este subiectul unei teme din
        care  s-au  păstrat  două  planșe.  Elevul  Gaicu
        Constantin o numește „Lumea cunoscută din ve-
                    6
        chime” și insistă asupra contururilor celor trei conti-
        nente: Europa, Asia și Africa, atât cât erau cunoscute
        în Antichitate. Observăm că limita dintre Europa și
        Asia este plasată la vest de Munții Ural urmărind cur-
        sul fluviului Peciora, în nord și a Donului, în sud.          Prin tema „Galia”, s-a dorit indicarea vechi-
                                                               lor provincii stăpânite de strămoșii francezilor dintre
                                                               Pirinei și Valea Rinului. Elevul Anghel (Angelo)
                                                               Salingny evidențiază cele trei parți ale Galiei, lo-
                                                                        8
                                                               cuite de belgi, celți și aquitani. Harta marchează mo-
                                                               mentul premergător cuceririi acestui teritoriu de către
                                                               Iulius Caesar (58 î. Hr.). Posibil să fi fost o temă
                                                               dragă viitorului inginer constructor, având în vedere
                                                               originile alsaciene ale familiei Saligny.










               Cele mai multe planșe păstrate sunt cu tema
        „Italia Antică”, fără îndoială o temă dragă profesoru-
        lui pasionat de limba latină. Avem convingerea că
        atunci când preda limba latină făcea numeroase referiri
        la istoria Imperiului roman și în acest sens a dat ca
        temă această planșă, punând în evidență provinciile
        care compuneau nucleul marelui imperiu. Analizând
          52                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61