Page 61 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)
P. 61

IDEI   ÎN   DIALOG

        nice, clasice până la clădiri mai moderne. Rugăciunea îi finanțeze, deși tinerii au uneori și 25-26 de ani. Ca
        cea mai importantă dintr-o săptămână este acea de vi- să nu muncească, unii preferă să facă și a doua facul-
        neri de la prânz. Nu toate moscheile au spațiu de ru- tate, deși nu au nevoie de încă o specializare. Oricum
        găciune pentru femei, de aceea în oraș sunt locuri unde nu este greu să faci o facultate în Turcia, deoarece în
        se duc femeile să se roage. Acestea oferă adevărate fiecare oraș mare există o universitate. Este, într-ade-
        oportunități de socializare pentru femeile musulmane, văr, dificil să devii student la universitățile de stat din
        după terminarea rugăciunii. În oraș sunt două biserici Ankara, Istanbul sau Izmir. Majoritatea nu pleacă de
        creștine, una catolică și una protestantă. Într-un sat de acasă decât în momentul în care se căsătorește. Se ob-
        la marginea orașului se pot vedea ruinele unei biserici servă, deși este mai mic procentul decât în Europa,
        ortodoxe grecești - se pare că ultimii greci au părăsit aceeași tendință europeană de creștere a vârstei la care
        aceste meleaguri în primul deceniu din secolul al XX- tinerii hotărăsc să își întemeieze o familie.
        lea. Știm că musulmanii nu sărbătoresc Nașterea Dom-         Turcia este o țară mare, fiind vizibile diferențe
        nului, dar toți văd filme și reportaje despre „magia majore  între  viața  din  marile  orașe  și  sate,  între
        Crăciunului” și le-ar plăcea să își decoreze casele și est/sud-est și vest/sud-vestul ei. Se pare că turcii care
        străzile cu beculețe și beteală. În cel mai mare mall din trăiesc de-a lungul Mării Negre sunt diferiți ca tempe-
        oraș a fost pus un impozant brad, ca în orice mall din rament, fiind mai vulcanici, mai nervoși, dar și mai os-
        lumea creștină, și nu cred că a fost cineva care a intrat pitalieri,  mai  plini  de  viață.  Centrul  ei,  Anatolia,
        în magazin fără să își facă un selfie cu bradul de Cră- rămâne o zonă foarte conservatoare. Chiar dacă uneori
        ciun. Pentru cei mai mulți dintre ei, nu este clar ce săr-  nu este comodă existența în lumea turcească, poate fi
        bătoresc creștinii la Crăciun, de aceea unii spun că o provocare pe care să o accepți dacă vrei să îți testezi
        sărbătoresc Crăciunul pe 31 decembrie. Atunci își dau anumite limite. Această țară aflată la intersecția a două
        cadouri unii altora, decorează casa cu beteală, unii au lumi complet diferite este „la mijloc de Rău și Bun”,
        chiar și brad. O elevă mi-a spus la școală că „Pentru oferind  călătorului  străin  momente  de  mirare,
        noi, Crăciunul/ Revelionul este o sărbătoare nouă”, neînțelegere, revoltă, relaxare și încântare.
        dezavuată de musulmanii tradiționaliști. De aceea, în
        noaptea dintre ani, cei mai mulți nu merg la petreceri
        mari organizate în restaurante sau în centrul orașului.
        Turcii nu trebuie să răspundă la întrebarea „Ce faci de
        Revelion?”. Peste tot domnește liniștea. Familia, prie-
        tenii apropiați se adună pentru o cină mai pretențioasă
        și mai îndelungată, apoi joacă jocuri de societate (cărți,
        Monopoly etc.), iar după miezul nopții, cei mai mulți
        merg  să  doarmă.  Vinurile  bune  și  șampania  sunt
        scumpe,  deci  aceia  care  beau  alcool  preferă  berea
        sau/și rachiul lor tradițional. Ca european creștin, este
        foarte ciudat să trăiești perioada sărbătorilor de iarnă
        într-o țară musulmană în care nu se aud în fiecare ma-
        gazin, la radio etc. Colinde și alte „tradiționale” cân-
        tece de Crăciun din cultura pop universală, iar forfota
        din magazine se datorează reducerilor, nu presiunii le-
        gate de găsirea cadourile de Crăciun. Este foarte inte-
        resantă  perspectiva  turcilor  născuți  și  crescuți  în
        Germania, care au revenit de vreo zece ani în Turcia,
        din diverse motive. Ei cunosc toate obiceiurile legate
        de sărbătoarea Crăciunului și au nostalgia târgurilor
        organizate cu această ocazie în mai toate orașele ger-
        mane. Oricum, ei se deosebesc de turcii născuți și
        crescuți în Turcia. I-am identificat imediat pe turcii
        „germani”. Au mai mult din rigoarea nemțească și au
        adus cu ei și obiceiuri din țara de unde au plecat.
               Prin natura meseriei, trăiesc printre oameni ti-
        neri, de la care pot lua pulsul viziunii lor asupra viito-
        rului. Adolescenții turci sunt oglinda societății în care
        trăiesc și, mai ales, a educației primite în familie. Cei
        mai mulți își doresc să trăiască într-o țară modernă,
        apropiată de lumea occidentală pe care o descoperă
        prin intermediul Internetului, deși au și mici restricții
        - de exemplu, au blocată Wikipedia. Samsun este un
        oraș cu două universități, deci văd mulți tineri turci și
        străini pe stradă, în cafenele, în tramvai etc.. Ei sunt
        la fel ca peste tot în lume. Dar vechea mentalitate încă
        persistă. Mulți tineri sunt întreținuți de familii, deoa-
        rece refuză să îți caute serviciu, preferând să cheltu-
        iască banii părinților, care consideră că este normal să
                                                                      fotografii: prof. Dan Popoiu
           REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54                                    prof. Romulus Buzățelu              57
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66