Page 61 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

IDEI ÎN DIALOG

nice, clasice până la clădiri mai moderne. Rugăciunea îi finanțeze, deși tinerii au uneori și 25-26 de ani. Ca
cea mai importantă dintr-o săptămână este acea de vi- să nu muncească, unii preferă să facă și a doua facul-
neri de la prânz. Nu toate moscheile au spațiu de ru- tate, deși nu au nevoie de încă o specializare. Oricum
găciune pentru femei, de aceea în oraș sunt locuri unde nu este greu să faci o facultate în Turcia, deoarece în
se duc femeile să se roage. Acestea oferă adevărate fiecare oraș mare există o universitate. Este, într-ade-
oportunități de socializare pentru femeile musulmane, văr, dificil să devii student la universitățile de stat din
după terminarea rugăciunii. În oraș sunt două biserici Ankara, Istanbul sau Izmir. Majoritatea nu pleacă de
creștine, una catolică și una protestantă. Într-un sat de acasă decât în momentul în care se căsătorește. Se ob-
la marginea orașului se pot vedea ruinele unei biserici servă, deși este mai mic procentul decât în Europa,
ortodoxe grecești - se pare că ultimii greci au părăsit aceeași tendință europeană de creștere a vârstei la care
aceste meleaguri în primul deceniu din secolul al XX- tinerii hotărăsc să își întemeieze o familie.
lea. Știm că musulmanii nu sărbătoresc Nașterea Dom- Turcia este o țară mare, fiind vizibile diferențe
nului, dar toți văd filme și reportaje despre „magia majore între viața din marile orașe și sate, între
Crăciunului” și le-ar plăcea să își decoreze casele și est/sud-est și vest/sud-vestul ei. Se pare că turcii care
străzile cu beculețe și beteală. În cel mai mare mall din trăiesc de-a lungul Mării Negre sunt diferiți ca tempe-
oraș a fost pus un impozant brad, ca în orice mall din rament, fiind mai vulcanici, mai nervoși, dar și mai os-
lumea creștină, și nu cred că a fost cineva care a intrat pitalieri, mai plini de viață. Centrul ei, Anatolia,
în magazin fără să își facă un selfie cu bradul de Cră- rămâne o zonă foarte conservatoare. Chiar dacă uneori
ciun. Pentru cei mai mulți dintre ei, nu este clar ce săr- nu este comodă existența în lumea turcească, poate fi
bătoresc creștinii la Crăciun, de aceea unii spun că o provocare pe care să o accepți dacă vrei să îți testezi
sărbătoresc Crăciunul pe 31 decembrie. Atunci își dau anumite limite. Această țară aflată la intersecția a două
cadouri unii altora, decorează casa cu beteală, unii au lumi complet diferite este „la mijloc de Rău și Bun”,
chiar și brad. O elevă mi-a spus la școală că „Pentru oferind călătorului străin momente de mirare,
noi, Crăciunul/ Revelionul este o sărbătoare nouă”, neînțelegere, revoltă, relaxare și încântare.
dezavuată de musulmanii tradiționaliști. De aceea, în
noaptea dintre ani, cei mai mulți nu merg la petreceri
mari organizate în restaurante sau în centrul orașului.
Turcii nu trebuie să răspundă la întrebarea „Ce faci de
Revelion?”. Peste tot domnește liniștea. Familia, prie-
tenii apropiați se adună pentru o cină mai pretențioasă
și mai îndelungată, apoi joacă jocuri de societate (cărți,
Monopoly etc.), iar după miezul nopții, cei mai mulți
merg să doarmă. Vinurile bune și șampania sunt
scumpe, deci aceia care beau alcool preferă berea
sau/și rachiul lor tradițional. Ca european creștin, este
foarte ciudat să trăiești perioada sărbătorilor de iarnă
într-o țară musulmană în care nu se aud în fiecare ma-
gazin, la radio etc. Colinde și alte „tradiționale” cân-
tece de Crăciun din cultura pop universală, iar forfota
din magazine se datorează reducerilor, nu presiunii le-
gate de găsirea cadourile de Crăciun. Este foarte inte-
resantă perspectiva turcilor născuți și crescuți în
Germania, care au revenit de vreo zece ani în Turcia,
din diverse motive. Ei cunosc toate obiceiurile legate
de sărbătoarea Crăciunului și au nostalgia târgurilor
organizate cu această ocazie în mai toate orașele ger-
mane. Oricum, ei se deosebesc de turcii născuți și
crescuți în Turcia. I-am identificat imediat pe turcii
„germani”. Au mai mult din rigoarea nemțească și au
adus cu ei și obiceiuri din țara de unde au plecat.
Prin natura meseriei, trăiesc printre oameni ti-
neri, de la care pot lua pulsul viziunii lor asupra viito-
rului. Adolescenții turci sunt oglinda societății în care
trăiesc și, mai ales, a educației primite în familie. Cei
mai mulți își doresc să trăiască într-o țară modernă,
apropiată de lumea occidentală pe care o descoperă
prin intermediul Internetului, deși au și mici restricții
- de exemplu, au blocată Wikipedia. Samsun este un
oraș cu două universități, deci văd mulți tineri turci și
străini pe stradă, în cafenele, în tramvai etc.. Ei sunt
la fel ca peste tot în lume. Dar vechea mentalitate încă
persistă. Mulți tineri sunt întreținuți de familii, deoa-
rece refuză să îți caute serviciu, preferând să cheltu-
iască banii părinților, care consideră că este normal să
fotografii: prof. Dan Popoiu
REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54 prof. Romulus Buzățelu 57