Page 64 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)
P. 64
CALENDAR CNU
Absolventă a Colegiului “Unirea” - promoția 1997 Liana ALEXANDRU
Gala Uniriștilor All Times
E o zi răcoroasă de început de an, tocmai am Suntem generații foarte diferite. Eu am început
ieșit din sala plină de absolvenți a amfiteatrului Mihai liceul la câțiva ani după Revoluție, el a terminat înainte
Eminescu, unde a avut loc un preambul spontan al de ‘89. Eu sunt generația Internetului, el a făcut Unirea
Galei Uniriștilor All Times, și caut o mașină să ajung pe vremea când școala avea profil industrial. Mie li-
acasă. Gala e un eveniment unic, n-a mai făcut nimeni ceul mi-a cultivat pasiunea pentru filologie și mi-a
așa ceva. Nicio instituție de învățământ de la noi n-a deschis drumul către media, lui i-a cizelat spiritul activ
mai închipuit o adunare a absolvenților săi din toate și i-a modelat pasiunea pentru mașini. Suntem atât de
timpurile, cu atât mai puțin o școală de tradiția Cole-
giului Unirea. Iar dacă, dintr-o nebunie, i-a mai trecut
cuiva prin cap o idee așa imposibilă, am verificat din
trei surse, sigur n-a devenit realitate. Am o angoasă
maximă fiindcă urmează să prezint evenimentul peste
câteva ore, încă nu am un desfășurător și, după o
experiență de aproape douăzeci de ani în presă, pot să
dau scris că spontaneitatea din breaking-news se exer-
sează îndelung. Cunosc puțini dintre absolvenții liceu-
lui de-a lungul vremii, am o reprezentare mai degrabă
modestă în legătură cu desfășurarea evenimentului și
abia ce-am făcut cunoștință cu noul meu coleg de pre-
zentare, Paul Andrei Lungu. Cuplul nostru a fost decis
asemenea căsătoriilor la vremea fondării Colegiului
Unirea - de către cei mari din familie, pe neve și, cu
diferiți sub aceeași matricolă. Ce Ne Unește? L-am cu-
noscut pe Felix Pătrășcanu acum câțiva ani la un eve-
niment despre educație. Sprijină permanent proiecte
de învățare, e în boardul Romanian Business Leaders
și conduce programul RePatriot. Pune preț pe
investiția în educație pentru că acest preț i-a adus în
viață câștigul, iar azi, prin Fan Curier, e unul din an-
treprenorii de top ai României. Îmi vorbește despre
profesorii extraordinari care l-au inspirat în timp ce
trecem prin Piața Unirii, acolo unde, îi povestesc la
rândul meu, am fost prima generație de absolvenți care
au defilat în robe. Trecem de centru, Bulevardul Unirii
se-apropie de capăt, ne oprim la primele numere și
constat că nu mai am nicio apăsare. Cu oameni ca
Felix, îmi zic, Gala merge de la sine, nici nu mai are
nevoie de prezentare!
iluzia unei reușite prezentări a Galei, din interes... Nu
pot decât să mă bucur că Paul e jurnalist ca și mine.
Totuși, constat că el e mai tânăr, mai zvelt și mai amu-
zant, iar asta nu poate decât să-mi sporească angoasa.
Ies așadar în curte cu un optimism ca al filoso-
filor existențialiști, sunt convinsă de acțiune, dar nu
mi-e clar dacă eu am vreun sens, și-n timp ce mă în-
drept înfrigurată spre un taxi care să mă readucă în
universul cald și predictibil de la mama de-acasă, mă
întâlnesc cu Felix. Din politețe, îi propun să mergem
cu mașina pe care vreau s-o comand, în caz că-l ajută
traseul meu prin Bulevardul Unirii. Îmi zâmbește stin-
gher, mă refuză bonom și, în câteva clipe, mă văd
așezată în scaunul superbului său Ford Mustang, pro- Ziua se pierde devreme în mijlocul iernii, iar
dus în urmă cu mai bine de o jumătate de secol. Înce- Gala începe pe înserat cu primirea absolvenților. Sun-
pem să povestim din liceu, motorul pornește prin tem peste 300, văd de la intrare numele fiecăruia tipărit
orașul amintirilor calde, iar timpul se pliază ca o altă pe cartoane, elegant, și observ că sunt și absolvenți
dimensiune a spațiului, înfășurat sub roțile unei mașini care au terminat Unirea când bunicii mei erau tineri.
ce sfidează, ca și proprietarul ei, anii. Totul arată extraordinar de așezat. Sala e luminoasă,
60 REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54