Page 25 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

MOD / MODEL

grafica: Oana Răducan Conținutul umoristic și observațiile referitoare la
profesii sunt prefigurate și într-un alt senryū în care se
sugerează oboseala resimțită de un cal care își așteaptă
de mult timp stăpânul în fața localului în care acesta a
intrat să guste dengaku . Începând să lovească pământul
16
cu copita, calul este certat de stăpân .
17
Popularitatea acestui gen de poezie poate fi ob-
servată și în următoarele epoci din istoria Japoniei și
chiar astăzi , traversând mai multe perspective, precum
18
idealismul, realismul social și individualismul , în
19
senryū-ul scris de salariați fiind redată dinamica vieții
din companie și de familie cu toate imperfecțiunile ei .
20
Angajații companiilor din Japonia se înscriu într-
o cultură bine definită, din care nu lipsesc normele de
conduită, simțul responsabilității și anumite principii care
își au rădăcinile în confucianism, despre acestea scriindu-
se în această subcategorie a senryū-lui. Relația cu colegii,
cu membrii familiei și cu superiorii, problemele întâm-
pinate în cadrul companiei, orele suplimentare, precum
și modul de comunicare cu ceilalți conturează o identitate
– aceea a unui sarariiman (angajat al unei companii). El
întruchipează superioritatea masculină, reușita, puterea,
modelul fiind unul în continuare susținut de instituții și
21
corporații . Acesta, în schimbul recompenselor, al
siguranței și al protecției, dă dovadă de loialitate și are o
22
atitudine de supunere , considerându-se că ar trebui să
accepte, atunci când i se propune, să fie transferat într-o
altă localitate pentru a lucra (“fenomenul” tanshinfunin) . Și în anii ’70, japonezii își doreau confortul și
23
siguranța oferite de un loc de muncă în marile întreprinderi, multe femei din Japonia visând să se căsătorească
24
cu un sarariiman . Cu toate acestea, răceala dintre cei doi caracterizează relația viitoare, răceală care contribuie
și la imposibilitatea creării unei relații desăvârșite cu copiii . Mai mult decât atât, identitatea lor se construiește
25
mai degrabă în raport cu firma pentru care își sacrifică existența, atunci când ies la pensie fiind priviți ca niște
“frunze umede care au căzut” . În anii 1990, stresul a devenit un subiect mult discutat, crescând și numărul
26
ratei de suicid în rândul bărbaților de vârstă mijlocie,
o altă preocupare fiind cea pentru scăderea numărului
27
celor care mor prin epuizare la locul de muncă .
În ceea ce privește dinamica relației dintre
soți, pe care o vom analiza discutând în continuare
conținutul unor senryū, aceasta, deși în ultimii ani s-
a mai schimbat ca urmare a influențelor occidentale,
continuă linia tradițională, bărbații căutând o parte-
neră ascultătoare, care să fie cea, aleasă “și nu cea
care, alege”, fiecare desfășurându-și activitatea – di-
28
ferită de cea a partenerului - într-un alt spațiu , ceea
ce conduce la o distanțare emoțională. Pentru un sa-
rariiman, ceea ce îl împlinește, scopul vieții (ikigai-
ul) poate avea mai multe nuanțe: compania, căreia i
29
se dedică , existând și unii care construiesc o relație
30
mai apropiată de familie și au grijă de copii, deși sunt
31
adesea percepuți diferit de colegi . Puțini își regăsesc
acest ikigai în spațiul familial, în timp ce pentru alții,
acest ideal s-a transformat într-un nou motiv de îngri-
32
jorare . De asemenea, în ceea ce îi privește pe alții,
deziluzia este una și mai mare, întrucât nici compania,
nici familia nu constituie resurse ale împlinirii inte-
33
rioare . Adesea, în manga, acești sarariiman sunt
caricaturizați . Nu doar manga, ci și ziarele japoneze
34
încurajează exprimarea umorului prin existența unor
rubrici pline de comentarii, care contrabalansează ca-
35
racterul serios al știrilor , în publicațiile din Japonia
fiind promovat senryū. Salariatul japonez este privit
cu umor și într-un articol apărut pe 14 ianuarie 2000

REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54 grafica: Diana Stoica 21