Page 24 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)
P. 24

Beatrice-Maria ALEXANDRESCU*
       ESEU    Umorul și poezia în companie






                     sau despre interioritatea


                             salariatului japonez




               Lucrarea își propune să ilustreze modul în care salariații japonezi își exprimă emoțiile prin intermediul
                            1
        poeziei de tip senryū , analizând poeziile scrise de aceștia în cadrul concursului inițiat în anul 1987 de firma
        de asigurări “Dai-ichi Life Insurance”. Abordând cu umor evenimentele care aparțin vieții de zi cu zi, fie din
        cadrul companiei, fie din spațiul intim, angajații acestei companii au continuat tradiția scrierii poeziilor de tip
        senryū, conturând o formă de reflectare asupra ființei umane, mai degrabă încadrabilă în cultura populară.
               În cadrul acestei lucrări, vom prezenta trăsăturile specifice unui senryū și modul în care acesta s-a dez-
        voltat, precum și elementele care fac parte din viața unui salariat. Un alt aspect de care ne vom ocupa îl repre-
        zintă tendințele la nivel tematic în ceea ce privește evoluția acestor poezii.













               Semănând din punct de vedere structural (5-7-5 more) cu haiku-ul, cele două tipuri de poezie se deose-
        besc în ceea ce privește temele abordate, senryū concentrându-se pe natura umană, iar haiku-ul, pe elementele
                                                                                                  2
        naturale, numele acestui gen de poezie fiind stabilit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea . El derivă din
                    3
                                                                                                        4
        maeku-zuke , un tip de poem legat. Participanții compun tsukeku după ce le este prezentat maeku de către
                                  5
        tenja, urmând să fie notați . În continuare, vom exemplifica acest mod de compunere, primele două versuri
        fiind cele anunțate de Karai Senryū în cadrul unui concurs, iar ultimele trei, cele scrise de un participant care
        descrie persistența unui tânăr îndrăgostit de cea care lucrează la o ceainărie, el fumând încontinuu și sperând
        că aceasta va deveni interesată de el :
                                           6
               もしやもしやと                      moshi ya moshi ya to         doar de se va întâmpla
               もしやもしやと                      moshi ya moshi ya to         doar de se va întampla
               水茶屋へ                         mizuchaya e                  în ceainărie
               来ては輪を吹き                      kite wa wa o fuki            suflând inele de fum
               日を暮らし       7                hi wo kurashi                toată ziua
               Din varietatea temelor fac parte diversele ocupații (de exemplu, medic, hoț, funcționar), figuri literare,
                                                        8
        evenimente istorice, relația dintre femei și bărbați , dintre părinți și copii, respectiv dintre membrii aceleiași
                                                                                  10
                                             9
        familii aparținând diferitelor generații . Dacă haiku-ului îi este specific kireji , terminându-se adesea într-un
        substantiv, senryū cuprinde o singură unitate gramaticală, jocuri de cuvinte, metafore și comparații (mitate) și
        se termină cu un verb la ren’yōkei - forma continuativă, satirizând adeseori personaje și evenimente din litera-
        tura clasică . Ōnishi Yasuyo (n. 1949), care scrie atât senryū, cât și haiku, afirmă că cele două genuri de poezie
                   11
                                                            12
        pot fi diferențiate numai cu ajutorul numelui autorului . Totodată, senryū subliniază contradicțiile existente în
                                                                 13
        societate, precum și slăbiciunile caracteristice firii umane . În 1765, discipolul lui Karai Senryū publică o
        colecție cu versurile care au fost premiate la concursurile din perioada 1757-1765, apărând astfel un nou gen
        de poezie care a primit numele acestuia, până în 1838 fiind publicate 167 de volume. Lumea cuprinsă în ver-
        surile unui senryū este una bogată, în care se împletesc obiceiurile nipone, gastronomia, statutul femeii căsă-
        torite, așa cum este schițată într-o poezie imaginea soției care îi repetă bucătăresei să nu arunce apa în care a
        fost preparat tofu, în care se consideră că se pot spăla hainele . În continuare, vom prezenta un senryū din pri-
                                                                  14
        mul volum (1765), în care este surprins un aspect cunoscut din viața unui funcționar – obiceiul mituitului, re-
        marcându-se încă din primele secole ale dezvoltării acestui gen de poezie preocuparea pentru ceea ce ține de
        diversele ocupații:
                       “役人の                 yakunin no,           Copilul funcționarului
                       子はにぎにぎを              ko wa niginigi wo     Ce repede a învățat
                       よく覚え     15          yoku oboe             Să își deschidă și închidă pumnul”

          20          grafica: Eliza Dobrițoiu                   REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29