Page 102 - Revista Noastra Nr.53-54 (2020)

PREMII CNU
- Cine ești? aceea nu știi poveștile pe care nu au mai apucat să ți
- Am uitat, îmi zâmbește, pentru că nu mă mai le spună. Ai fost iubire, apoi bucurie și în final o po-
știe nimeni, nu-și mai amintește nimeni de mine. Poate veste. Dar nu ai știut că ești o poveste spusă pe prispa
că sunt un nimeni pierdut într-o istorie colectivă, fără casei din Humulești, ascultată de codrii seculari și
granițe și fără cultură. spusă la infinit de păsările călătoare. Nu ai știut că ai
Îl privesc din ce în ce mai înfricoșată. luptat, că ai sângerat și că ți-ai bocit morții pentru că
- Dumnezeule! ai făcut-o înainte să te fi născut. Mai târziu ai devenit
- A! Icnește el, surâzător. Dumnezeu nu te mai o rugăciune: cântată la Liturghii, șoptită în lagăre și
aude acum. A surzit pentru că oamenii nu au mai avut scrisă fără cuvinte în rapsodii și simfonii. Nu ai îmbă-
nevoie de el... trânit niciodată pentru că ai rămas o iluzie a unei vieți
Ne cuprinde o ceață care simt că trece și prin mai bune, o ultimă speranță, dar și tu ai uitat bătrânii
mine. înainte să-i fi cunoscut. Poate că este și vina mea pen-
- Mor? Îl întreb ca un copil ce se teme de întu- tru că și eu am uitat și nu ți-am spus povestea sutelor
neric. de ani, dar tu nu trebuie să uiți, pentru că fac parte din
- Ești moartă de mult aici, îmi spune el atin- tine. Da, da... TU nu ai voie să uiți pentru că tu ești da-
gându-mi inima. toare să dai o șansă și altor povești, tu ești viitorul.
Tresar, parcă străbătută de un curent. TIC... TIC... TIC-TAC! Simt că respir. Alerg.
- Dar nu, nu mori. Ție nu ți-a sosit timpul. Alerg fără să mă opresc. Mă gândesc la vorbele lui.
Tic, tic, tic... Nu știu unde mă aflu acum. Ajung la finalul cursei și mă opresc. Răsare soarele.
- Cine mai sunt eu? Îl întreb confuză. Zăresc alți câțiva alergători opriți să privească răsări-
- Tu te-ai născut în mijlocul războaielor și de tul. Crezusem că sunt singură. Bătrânul avea dreptate.
aceea te-ai născut ca o lumină, pentru că aduceai Noi trebuie să nu uităm pentru că noi clădim viitorul
speranța. Tu te-ai născut din moartea bătrânilor și de împreună.

prof. Ica-Roxana SAVIN Premiul al III-lea la Simpozionul Internațional
„Literatura și celelalte arte”, Iași 2018

Interferențe culturale

Poetica exteriorului în scrisorile de dragoste eminesciene

”1. Preliminarii. Alter-ego și exterioritate relația dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu cu
ipostazele iubirii din poeziile eminesciene, o interpre-
Scriitorul, ca element de legătură între ideile, tare a poeziilor bazată în totalitate pe influența scriso-
sentimentele, tot ceea ce vrea să transmită și cititor, rilor lui Eminescu nu este justificată.
este cel care își conturează un spațiu personal, care res- Lumea din scrisori nu este utopică, o lume
pectă sau nu coordonatele lumii în care trăiește. Ca act ideală a unei iubiri perfecte, ci aduce în atenția citito-
al fanteziei creatoare, textele literare sunt uneori dife- rilor o gradație a sentimentelor și o fluctuație a lor, de
rite față de așteptările cititorului și îi înfluențează, într- la cele mai intense trăiri până la crize sentimentale, la-
o mare măsură, percepția asupra biografiei autorului, crimi și durere, de o autenticitate care ne face să
creându-se o confuzie între scriitor ca entitate perso- vedem o altă față a lui Eminescu. Cu toate acestea,
nificată în textele sale și scriitorul din viața reală. corespondența dintre poet și Veronica Micle nu este
Transformat într-o legendă, mitizat și ulterior doar o poveste siropoasă de dragoste, ci și o prezentare
demitizat, Mihai Eminescu este văzut ca un geniu a societății contemporane, talentul publicistic al lui
creator, cititorii având tendința de a-i interpreta viața Eminescu făcându-se remarcat prin elementele „ne-
în funcție de operă. Cuplul format din Veronica Micle erotice” care apar în scrisori, îndeosebi contextul po-
și Mihai Eminescu, unul dintre cele mai mitizate din litic și contextele sociale ale acelor vremuri. În afara
literatura română, este văzut ca o reintrerpretare a pro- valorii lor informative, scrisorile au o latură literară
zei și poeziei eminesciene, imaginea conturată în scri- care nu poate fi contestată, ele îmbinând interiorul și
sori fiind asociată cu un alter-ego al scriitorului. exteriorul într-o manieră inovatoare.
Corespondența lor, sintetizată prin parafrazarea for- Având în vedere că scrisorile nu își propun să
mulelor de adresare folosite de cei doi îndrăgostiți: aibă o valoare literară intrinsecă, este interesant faptul
1
„Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit” este con- că regăsim în ele elemente care sunt indiscutabil lite-
struită și interpretată asemenea unui roman, firește rare. Vocația epistolară (Săndulescu 1972:12) se îm-
epistolar, neținând cont și de valoarea documentară a bină cu cea poetică, conturând un univers complex,
scrisorilor. Celebra poveste de dragoste a celor doi este potențat de ideea că orice operă deține în sine valențe
construită pe baza corespondenței private, prilej de literare ale altor opere. Plecând de la această idee,
sinceritate și naturalețe. Deși suntem tentați să asociem putem interpreta scrisorile de dragoste în funcție de
98 REVISTA NOASTRĂ nr. 53/54