Page 86 - 2018_revista_noastra_nr_49-50
P. 86

CALENDAR  CNU                               lansarea revistei. Era mai mult decât evident că își
                                                              dorea ca întâlnirea să iasă bine, poate chiar perfect, dar
               A avut loc aici, la CNU, anul trecut, în ceea ce cu toate acestea simțeam că avea încredere în noi, la
        ne place să numim ,,Săptămâna Altfel”, una dintre cele  momentul respectiv o încredere oarbă, căci noi nu
        mai reușite activități la care mi-a fost dat să particip.   eram familiarizați cu astfel de evenimente.
               Totul a început cu o idee a doamnei diriginte,        Ne-a simțit și dumneaei teama și ne-a chemat
        Daniela Plăiașu, care, văzându-ne atrași de tot ceea ce (pe mine alături de Bianca și Elena) într-o zi, după ter-
        înseamnă făurirea unei alte lumi prin artă literară, s-a minarea orelor să ne explice în linii mari cum și-ar dori
        gândit să organizăm o întâlnire cu o fostă elevă, ce a să decurgă activitatea. Tot atunci i-am și prezentat poe-
        fost la rândul său însoțită cu dăruire, răbdare și pasiune ziile alese de fiecare - și mai multă teamă și mai multă
        în  universul  literaturii  de  doamna  profesoară,  este  panică ce se doreau ascunse de noi pentru a nu ne des-
        vorba de Ionela-Violeta Anciu.                        curaja! -, dar am simțit la doamna dirigintă o stare ge-
               Nu numai evoluția sa ca artist, ci și ca om, re- nerală de ,,Fie ce-o fi, dar să fie bine!”. Ne-a oferit și
        prezintă un motiv pentru care, la nivelul nostru de   câteva sugestii,  ne-a încurajat și nerăbdarea eveni-
        amatori în jocuri scriitoricești, ne mândrim și conti-  mentului ne-a cuprins pe fiecare în parte, fiecare dintre
        nuăm să șlefuim sau să descoperim talente pentru ca noi manifestând-o, bineînțeles, diferit.
        mai târziu să primim confirmări, cel puțin la fel de         A venit și ziua mult așteptată, din nou agitație,
        bune ca ale Violetei Anciu, poeta urcând relativ încet, însă totul până când a început, propriu-zis, discuția.
        dar sigur, scara către lumea poeților notabili ai noii  Cred că și ceilalți îmi dau dreptate când spun că Ionela
        generații.                                            Violeta  Anciu  este  o  personalitate.  Pe  lângă
               Întâlnirea a avut ca scop familiarizarea noastră,  vestimentație și look-ul general excentric, această tâ-
        a  filologilor,  cu  viața  de  poet  activ  cultural  și  nără scriitoare deborda de siguranță în propia-i per-
        conștientizarea eventualelor noastre afinități pentru  soană,  însă  o  siguranță  calculată.  De  asemenea  se
        scris sau pentru promovarea culturii contemporane și remarca și prin lejeritatea cu care ne vorbea atât de sin-
        concretizarea acestora ori de câte ori simțim nevoia.  cer și deschis, de interesul cu care ne asculta și de
        Iar pentru ca discuția să fie activă din ambele părți,  transparența ideilor, uneori intime, a poeziilor sale pe
        doamna Plăiașu ne-a rugat să alegem câte o poezie,    care ni le dezvăluia cu patos.
        de-a Violetei, din numărul din 2017 al „Revistei noas-       Elena Mocanca a dat startul prin exprimarea
        tre” și să încercăm să-i deslușim înțelesurile, ca mai viziunii artistice a poeziei  ,,Efervescențe”: ,,Deja ve-
        apoi să ne prezentăm punctul de vedere în fața invita- deam întâlnirea cu scriitoarea despre care doamna di-
        tului nostru. Rugămintea era destul de curajoasă - o  rigintă  ne  povestise  cu  ceva  timp  în  urmă.  Doar
        vedeam pe doamna Plăiașu mai emoționată decât la      gândindu-mă la condiția de scriitor am dezvoltat un
                                                              plan în care am plasat evenimentul și scenariile care
                                                              mă pregăteau pentru dezbaterile unor poezii. Dar fon-
                                                              dul păcuriu al acestei viziuni a fost curând colorat de
                                                              poeziile pline de viață  și de stăpâna lor, Ionela Anciu,
                                                              care le dicta un dans plăcut în al cărui farmec ne-am
                                                              adâncit și noi din ce în ce mai tare, cuvânt după cu-
                                                              vânt. Distanța construită de grijile mele, previzuali-
                                                              zată și analizată cu atenție, s-a scurtat atunci când
                                                              Ionela  și-a  deschis  cele  mai  ascunse  unghere  de
                                                              intimități scriitoricești, lăsându-le să ne cuprindă, să-
                                                              i definească poeziile, să lumineze biblioteca liceului,
                                                              să se joace printre paginile cărților... Vorbea cu o
                                                              naturalețe orbitoare, cu hotărâre și dorință, dorință
                                                              de a ne introduce într-o dimensiune a poeziilor ei, a
                                                              întâlnirilor între scriitori și a taberelor de poezie. Pen-
                                                              tru  șansa  de  a  descoperi  această  dimensiune  le
                                                              mulțumim  Violetei  și  doamnei  profesoare  Daniela
                                                              Plăiașu care a organizat întâlnirea.”
                                                                     Apoi a venit rândul meu. Ca de obicei mi-am
                                                              făcut notițe peste notițe, m-am documentat cu privire
                                                              la simbolurile poeziei alese, mi-am făcut un plan al
                                                              discursului, toate rămânând pe foaie, căci nu mi-a fost
                                                              cu putință să citesc un cuvânt din ce scrisesem. Am
                                                              simțit pur și simplu că, percepția mea asupra poeziei
                                                              ,,Vernisaj viu”, poate fi exteriorizată cu emoție doar
                                                              vorbind liber,  lucru ce a fost sprijinit de privirea Vio-
                                                              letei ce a fost surprinsă în cele din urmă de cum am
                                                              putut să simt și să-mi însușesc subiectiv poezia. Ideea
                                                              generală a acesteia prezintă o călătorie inițiatică a per-


          84                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 49/50
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91