Page 97 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

Paula-Cristina Apetrei DIDACTICA

(clasa a IX-a E)

„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
„Trei feţe” de Lucian Blaga

Tabloul „Maternitate”- Camil Ressu

„Amintiri din copilărie” de Ion Creangă şi
„Trei fețe” de Lucian Blaga sunt două opere, a două
genuri diferite, care surprind jocul și joaca în variate
ipostaze şi care prezintă copilăria drept o perioadă
unică, o perioadă a cunoașterii și integrării. Tabloul lui
Camil Ressu, „Maternitate”, are ca motiv central
prezența mamei în viața copilului.
Cele trei creații artistice aduc în atenţia obser-
vatorului legătura dintre părinte și copil și necesitatea
unei relații armonioase între aceștia. În „Amintiri din
copilărie”, Smaranda, mama lui Nică, dorește pentru
băiatul ei o carieră în preoție şi se confruntă pentru
acest lucru cu dificultățile financiare, cu soțul ei și cu
Nică însuși, care nu voia să își părăsească satul. Legă-
tura dintre cei doi este evidenţiată și prin transpunerea
jocului în ipostaza unei lecții, atunci când băiatul se
duce la scăldat iar Smaranda îi ia hainele pentru a-l
pedepsi. În „Trei fețe”, conotaţiile cuvântului „iubire”
din al doilea vers sugerează dragostea necondiţionată
a părinților, iar în „Maternitate” legătura dintre mamă
și copil este evidentă și redată prin zâmbetul femeii,
prin poziția celor două personaje, dar și prin roșul pă-
turii în care este învelit copilul, care se află în contrast
complementar cu nuanţele de verde ale bluzei femeii.
Copilăria reprezintă punctul de plecare al celor
trei opere şi este înfăţişată în diferite ipostaze. Ion
Creangă prezintă un copil iresponsabil, neascultător,
dar isteţ, care deseori asociază jocul cu încălcarea re-
gulilor (fură cireşe de la mătuşa sa, se duce în târg să
vândă pupăza), pe când Lucian Blaga evidenţiază un
copil dornic de cunoaştere prin joc („Înţelepciunea şi
iubirea mea e jocul”), iar Camil Ressu portretizează Aşadar, cele trei opere evidenţiate demons-
dependenţa faţă de mamă şi inocenţa. trează că „jocul este cel mai elevat tip de cercetare”
Jocul surprins în operele literare este unul care (Albert Einstein).
evoluează odată cu înaintarea în vârstă a personajelor.
În „Amintiri din copilărie”, Nică devine un adolescent
care neglijează învăţătură pentru distracţie şi care nu
este conştient de urmările faptelor sale (nu anticipează
că poate fi dat afară din gazdă din cauza farselor pe
care le făcea colegilor). Deși nu este surprins în ipos-
taza maturităţii sau bătrâneţii, romanul este redat din
perspectiva adultului realist şi înţelept, care îşi retră-
ieşte copilăria. „Trei feţe” surprinde tinereţea ca pe o
perioadă în care omul este pregătit să îşi croiască pro-
priul drum, în care acesta cunoaşte limita dintre ideal
şi real, iar bătrâneţea este văzută ca ipostaza finală, a
împăcării, a spiritualităţii, a înţelepciunii prin care sunt
evocate amintirile. Deşi „Maternitate” surprinde doar
copilăria, portul simplu al personajelor sugerează tra-
iul modest al acestora, însă ataşamentul dintre cei doi
arată sprijinul pe care mama este dispusă să îl ofere
copilului în viitor.

REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48 grafica: Andreea Adăscăliței 95