Page 93 - 2017_revista_noastra_nr_47-48

Prof. coord. Daniela Plăiașu DIDACTICA

Textele de mai jos reprezintă cele mai reușite discursuri de la clasa a noua ( A, respectiv E), con-
cepute ca produs didactic al unui experiment pe care îl fac de vreo câțiva ani buni. Acest proiect este
menit să ilustreze capacitatea elevilor de a compara trei opere din două arte diferite, două din literatură
(obligatoriu una din literatura română) și una din altă artă într-un discurs de minim trei minute, maxim
cinci, având cel puțin două judecăți comparative.

Diana Stoica „Lorelei” de Ionel Teodoreanu

(clasa a IX-a E) „Invitație la vals” de Mihail Drumeș
Tabloul „Sărutul” – Gustav Klimt

Operele „Lorelei”, de Ionel Teodoreanu, Tudor se desparte de Micaela de teamă să nu fie atras
„Invitația la vals” de Mihail Drumeș și „Sărutul” de cu totul în mrejele ei și să apuce să cunoască sentimen-
Gustav Klimt, au ca temă comună dragostea, fiind pre- tul geloziei, frica infidelității sau a abandonării, iar
zentată sub mai multe aspecte. În cele două opere li- Catul pune cariera pe primul loc, petrecând mai mult
terare este descrisă o dragoste distructivă, pe când timp lucrând la o nouă carte decât cu proaspăta sa
Klimt, prin creația sa, înfățișează privitorului o dra- soție, Luli.
goste pasională, castă, prin tonuri calde, predominând Atât Mihail Drumeș, cât și Ionel Teodoreanu,
galbenul, culoarea speranței, fericirii, dar și a geloziei. descriu, prin operele lor, o iubire pasională care, gra-
În toate cele trei opere este prezentat jocul dat, ajunge să îi distrugă pe parteneri. Un prim factor
seducției. În „Invitația la vals”, Tudor Petrican, un băr- ce pune la încercare dragostea ce stă la baza armoniei
bat charismatic, obișnuit ca orice femeie să-i cadă la în relație este gelozia, fiind evidențiată și în tabloul lui
picioare, încearcă să o seducă pe Micaela, o tânără in- Klimt prin culoarea galben. În „Invitația la vals”, Mi-
abordabilă, neinteresată de șarmul său. Văzând că Mi- caela se căsătorește cu Tudor ca urmarea apariției unei
caela nu răspunde metodelor obișnuite de seducție, se sarcini neprevăzute, însă pierderea acesteia o face să
convinge că nu e o femeie ca oricare alta și apelează simtă că din vina lui rodul iubirii lor nu mai e și că
la artileria grea: îi scrie scrisori de dragostea s-a risipit. Datorită
dragoste. Deși reticentă la început, acestui fapt, Micaela
înapoindu-i fiecare scrisoare, cu plănuiește să se răzbune pe
timpul cuvintele lui Tudor îi ajung Tudor, având intenția de a-l
la inimă, făcând-o să se îndrăgos- înșela. Acesta află și devine
tească de el. În „Lorelei” este pre- gelos pe presupusul ei amant
zentată Lucia Novleanu, Luli, care și divorțează de ea, împin-
își întâlnește marea dragoste, pe gând-o în brațele celuilalt. În
Catul Bogdan, un scriitor celebru la „Lorelei”, Luli se confruntă
acea vreme, în trenul ce o ducea cu acest sentiment în momen-
spre examenul de bacalaureat. Aici, tul în care citește scrisorile de
ca și în creația lui Klimt, jocul admirație primite de Catul,
seducției este practicat de ambii însă nu se lasă demoralizată
parteneri prin limbajul corpului: în de asta și începe să îi scrie
roman prin schimbul de priviri de la sub pseudonimul de „Lore-
fereastra trenului, iar în tablou prin lei”, făcându-l să se îndrăgos-
sărutul cast oferit de bărbat și prin tească de ea pentru a doua
poziția capului femeii ce îl atrage oară.
spre ea. Deși cauzele morții
Dragostea îi izolează pe celor două protagoniste sunt
îndrăgostiți într-o lume doar a lor, diferite: Luli moare în urma
departe de realitatea dură în care unei operații de apendicită
trăiesc. În „Sărutul”, locul în care se nereușite, iar Micaela se sinu-
află cei doi nu este foarte bine de- cide, nemaisuportând să stea
terminat, întrucât în tablou nu se departe de cel iubit, ambele
găsește niciun element care să indice o locație exactă, produc un impact la fel de mare asupra lui Catul, res-
însă motivele florale de sub picioarele lor par să con- pectiv Tudor, făcându-i să realizeze că viața nu mai
tureze o câmpie, sugerând armonia relației celor doi. are niciun sens fără persoana iubită, ambii alegând să
În schimb, în cele două opere literare, escapada se sinucidă.
protagoniștilor are loc pe mare, aceștia având parte de Cele trei creații urmează aceeași temă, arătând
tot ce își puteau dori: prezența persoanei iubite. că dragostea poate fi prosperă, eternă ca în „Sărutul”,
La scurt timp după călătorie, ambele relații, ce dar și istovitoare, distructivă, conducându-i pe parte-
la prima vedere par a fi ideale, suferă o decădere: neri spre un sfârșit tragic ca în cele două romane.

REVISTA NOASTRĂ nr. 47/48 ilustrare: www.en.wikipedia.org 91