Page 7 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ESEU care se poate baza aceasta. Împreună, ei asistă la ex-
plozia oraşului după ce o bombă aeriană este aruncată
know what grass is, or flowers, because they never see asupra lui. Scena de final îi ilustrează pe aceşti inte-
them slowly. Involuntar, Clarisse reuşeşte să trezească lectuali pornind spre ruinele civilizaţiei unde vor să
în Guy profunzimea deloc specifică pompierilor. În reclădească societatea, umanitatea fiind în sfârşit pre-
scena din incipit, acesta arde o carte simţindu-se pu- gătită pentru afluxul cultural de care are disperată ne-
ternic şi răspunzător pentru binele adus omenirii. În- voie. We’re going to meet a lot of lonely people in the
tâlnind această fată şi ideile ei neîngrădite, Guy începe next week and the next month and the next year. And
să mediteze la sensul vieţii şi să îşi pună la îndoială si- when they ask us what we’re doing, you can say, We’re
tuaţia sa de fericire relativă în care trăia zilnic. Clarisse remembering. Fahrenheit 451 ilustrează literar o so-
descoperă firea veritabilă a lui Guy, clasificând iden- cietate distopică unde cultura, singura constantă sigură
titatea lui de pompier foarte stranie faţă de felul său a progresului, nu este doar rar percepută sau respinsă
de a fi. You’re not like the others. I’ve seen a few; I aşa cum întâlnim uneori în zilele noastre (sau cum în-
know. When I talk, you look at me. When I said suşi Ray Bradbury a simţit în 1953, anul scrierii ro-
something about the moon, you looked at the moon. manului), ci chiar un motiv de stigmatizare,
The others would never do that. The others would walk intelectualii fiind determinaţi să îşi continue viaţa în
off and leave me talking. Or threaten me. No one has afara culturii sau să părăsească permanent societatea.
time any more for anyone else. La puţin timp de la pri- Degradarea socială la care suntem supuşi progresiv
mul contact uman al celor doi, Clarisse dispare. Între- poate duce la o situaţie distopică în care se vrea ca
bându-şi soţia, aceasta recunoaşte indiferentă că educaţia, civilizaţia şi cultura să fie complet şi irever-
probabil o maşină ar fi ucis-o, iar familia ei s-ar fi sibil aduse la rangul de inexistenţă, situaţii prezentate
mutat din nou. Totuşi, amprenta fetei îi va influenţa în detaliu în viitorul alternativ din Fahrenheit.
profund şi ireversibil viaţa lui Guy. Impresionat de Ficţiunea, prin preludiul său în spaţiile de-
soarta unei femei care a ales să se sinucidă împreună ixisului temporal, ne arată deopotrivă dorinţa omului
cu ale sale cărţi atunci când pompierii au venit să îi in- de a servi dreptatea în cel mai just mod, chiar dacă
cendieze casa, el ia unul dintre romanele aruncate pe într-un cadru al timpului demult apus, dar şi distopia
jos şi îl ascunde în casă. De aici începe totul, Guy de- ce se poate transforma foarte uşor în realitatea (majo-
venind din ce în ce mai revoltat împotriva sistemului, ritatea operelor având la bază un istoric asemănător
începe să citească împreună cu soţia sa cărţile luate de sau chiar comun cu cel al societăţii actuale) de care
prin “misiuni” (numărul lor crescând gradat) şi susţine toată umanitatea ar putea avea parte dacă anumite va-
chiar că e posibil ca informaţii elementare pentru so- lori morale, ce devin gradual din ce în ce mai neim-
cietatea sa contemporană să fie găsite în cărţi, ele- portante, dispar complet, tocmai din cauza indiferenţei
mente care pot duce chiar la combaterea războiului individului faţă de societate. Distopia funcţionează ca
despre care niciun civil nu ştia aproape nimic. Guy o oglindă artistică în care ne putem privi ca umanitate.
Montag este descoperit de ceilalţi pompieri, pus să îşi Astfel, orice plan temporal poate fi alterat benefic de
incendieze casa şi apoi urmărit cu avioanele celor de către ficţiune pentru a servi nu doar în scopuri literare,
la ştiri, cu câini mecanici şi alte astfel de mijloace ex- artistice, de a sensibiliza receptorul şi de a-i transmite
treme, datorită curajului său de a se răzvrăti împotriva eficient o emoţie, ci şi pentru a responsabiliza indivi-
societăţii şi a pompierilor, mai exact a şefului său pe dul şi a-i aduce la cunoştinţă anumite aspecte istorice
care l-a ars de viu, provocat fiind de acesta. Întreaga sau sociale, ce încep a fi gradual uitate de către uma-
urmărire devine un spectacol naţional, iar când Guy nitate.
ajunge la prietenul său, fostul profesor de
literatură engleză, Faber, acesta îi spune să
părăsească oraşul, să ajungă în pustiul larg
şi să caute exilaţii iubitori de cărţi ce tră-
iesc nomad prin pădure. Urmând cursul
râului, Guy întâlneşte acest grup de inte-
lectuali care au memorat pagini, capitole,
romane întregi pentru a le păstra şi pre-
zenta umanităţii atunci când va fi pregătită
să le redescopere. Astfel, fiecare om de-
vine o carte şi va ajuta la recivilizarea so-
cietăţii, chiar dacă nu mai există aproape
deloc cuvântul scris. Implicarea socială a
acestor oameni este uriaşă, aceştia fiind
vânaţi de către pompieri, forţaţi să îşi mute
permanent tabăra şi persecutaţi atunci când
sunt găsiţi (deşi societatea lor nu îi percepe
neapărat ca pe un pericol iminent), ei con-
tinuă să lupte pentru cauza culturii asuprite
de către guvern, pentru reclădirea societăţii
şi a unui sistem nou de valori morale pe
4 grafica: Oana Bianca Lazăr REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44