Page 12 - 2015_revista_noastra_nr_43-44
P. 12

ESEU

                                                              fel: Henry ajunge să nu mai aibă spaţiu personal atunci
                                                              când împarte camera cu iubita lui, ceea ce agravează
                                                              percepţia despre sine şi teama pe care o manifestă în
                                                              civilizaţie, în familie. Spaţiul şi întregul decor revin
                                                              personajului macabru, care încorporează o nouă mito-
                                                              logie în corpul care problematizează mult filmul. Co-
                                                              pilul este, în mod kafkian, un neînţeles, o fiinţă ale
                                                              cărei  suferinţe  nu  pot  fi  alinate  prin  nicio  metodă
                                                              umană, un proscris cu trup de mutant care stă închis
                                                              între pereţii aceleiaşi camere, la fel ca Gregor Samsa.
                                                              Samsa era un geniu – despre prunc nu cunoaştem date,
                                                              însă este despărţit foarte mult spiritual de părinţii săi
                                                              şi mai ales de mama sa, care nici nu reuşeşte să îl hră-
                                                              nească fizic destul (să nu ne aşteptăm, deci, de la hrană
                                                              spirituală din partea mamei pentru acesta). Copilul
                                                              este, de fapt, o greşeală – o greşeală mutantă a lui
                                                              Henry şi Mary. În compania acestui copil fantastic îşi
                                                              trăieşte Henry apocalipsul personal, după ce Mary
                                                              abandonează terenul.
                                                                     Originea stranie a copilului este revelată prin
                                                              imaginea unui pui pe care Henry este invitat să îl taie
                                                              când ia masa cu Mary şi părinţii acesteia. Henry vede
                                                              cu câteva minute înainte de aceasta familia ipostaziată
                                                              în tabloul căţelei părinţilor lui Mary care îşi alăptează
                                                              puii şi se simte îngreunat de pângărirea iubitei sale
                                                              printr-un intercourse atunci când vede că din puiul în
                                                              care înfige furculiţa curge sângele ca într-o avalanşă.
                                                              Acestea trezesc anxietatea în corpul lui Henry, însă nu
                                                              este singurul care suferă de pe urma sarcinii lui Mary.
                                                              Niciunuia nu îi vine uşor să se mentalizeze ca părinte.
                   grafica: Miruna Roșioru
                                                              Nimeni nu îşi poate pune pielea de părinte pe oase sau
        un oarecare eargasm, a sângelui care curge dintr-un   ca pe o a doua piele. Este o geneză prea grea pentru
        pui mort şi, ulterior, din Henry. De fapt, filmul e un  un om, iar atunci când află că acel copil este o ciudă-
        horror, pentru că Henry duce o viaţă groaznică pe     ţenie, trupul acestuia devine corp de meditaţie. Nimeni
        toate coordonatele: familie bolnavă psihic, femeie fri-  nu se poate pune în pielea copilului. Ne întrebăm dacă
        coasă şi plângăcioasă, care abandoneză căminul din    are piele. Morfologic vorbind, este aşa de la naştere,
        cauză că este incapabilă să îşi înţeleagă pruncul şi să  spre deosebire de Gândăcimea Sa Gregor Samsa care
        comunice cu el, totul fiind încadrat de spaţiul negru al  se dezvoltă, devenind insectă în timpul maturităţii.
        închisorii familiale. Din punct de vedere vizual şi sim-  Putem spune că acest copil este o tumoră a unei relaţii
        bolistic, David Lynch “metaforizează” la un moment    bolnave, nereuşite şi că este condamnat să trăiască sin-
        dat spaţiul, sugerând închisoarea familială a lui Henry  gur, închis în sine, conştient sau nu de originea şi de
        printr-o strategie referitoare la câmpul său vizual: pri-  problemele sale sociale. Copilul-tumoră, copilul-pro-
        vind spre şi apoi prin fereastră, în afară poate vedea  blemă deschide ramurile suprarealismului, porţile vi-
        doar un zid (sau un bloc), el participând, prin geneza  sului  în  care  Henry  se  refugiază  şi  îşi  explorează
        familiei, la propria claustrare. Familia sa este absolut  personalitatea.
        dezgustătoare şi îi amplifică anxietatea faţă de pater-      Aşa  cum  spuneam,  spaţiul  este  creat  astfel
        nitate, mai ales atunci când mama iubitei sale îl sărută,  încât să redea groaza în care Henry trăieşte alături de
        momentul  fiind  surprins  de  Mary.  Sigmund  Freud  iubita sa, părinţii acesteia şi femeia de pe hol care, la
        afirma că “Anxietatea este prețul pe care îl plătim   începutul filmului, îl anunţă că a fost invitat la masa
        civilizației.”. Părerea lui, aplicată în societatea din care  acestora.
        face parte Henry Spencer, dezvăluie originea fricii şi       Filmul începe cu imaginea capului lui Henry
        viselor ca o apă tulbure ale protagonistului. Există o  Spencer, pe care Lynch îl concepe ca semitransparent,
        foiţă foarte fragilă, subţire şi flexibilă care desparte  creând o imagine artistică plină de misticism: un corp
        realitatea de vis, lui Spencer fiindu-i aproape imposibil  ceresc apare în spatele acestuia în ipostaza de creier
        să mai distingă între lumea plină de refulări şi suferinţe  (genetic), iar Henry pluteşte în universalitate, în Cos-
        alături de Mary şi lumea în care se refugiază în braţele mos. Suferinţa lui mistică este ilustrată prin figura unui
        unei Lady in the Radiator, înconjurată de misticismul om cuprins de anxietate, de o teamă universală. Din
        unei muzici ideale, în care Henry simte briza Paradi-  gură iese un corp transparent, un embrion sau o urmă,
        sului: In Heaven, everything is fine. /You’ve got your  un simbol al copilului pe care Henry îl are cu Mary.
        good things, and I’ve got mine. Problema se pune ast-  Copilul pare să fie o greşeală, un păcat, ajunge într-o

            REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44                                                                        9
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17