Page 11 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ESEU nipulare a materialului genetic al tuturor speciilor, stu-
diile de involuare a unor specii şi deci readucerea la
nirea acestui articol fără să pun pe tapet şi un alt punct viaţă a unor fiinţe dispărute de sute de milioane de ani,
de vedere. crearea unui ADN artificial capabil de autoreproducere
Trăim poate mai mult decât în utopiile lui şi popularea Pământului sau a altor planete cu entităţi
Thomaso Campanella sau Thomas Morus în tărâmu- anorganice capabile să se multiplice şi să evolueze sau
rile imaginaţiei titanilor ştiinţei, dar în ultimă instanţă implantarea acestor entităţi anorganice eterne într-o fi-
în cărţile lui Jules Verne, (unii făcând o incursiune fără inţă umană sunt deja discutate ca părţi ale unor reali-
voia lor de vreo căteva decenii în lumea lui Orwell - zări, unele deja folosite în diverse domenii, altele ca
deşi niciodată nu e bine să crezi că ai ieşit total din stând să fie puse în practică. Timpul evoluţiei este când
Distopia), datorăm mult tehnicii şi savanţilor creatori accelerat, când întors înapoi, când suspendat. Materia
de tehnică, forţa lor e uriaşă, activitatea lor, de un suc- organică şi anorganică devin concepte ce vor trebui re-
ces fără precedent, paşii radicali pe care ei îi fac sunt definite etc. Ce morală face faţă unei asemenea revo-
invocaţi ca apanaje ale puterii lor ce începe să calce luţii? Care este definirea acestei căi de a folosi
prerogativele lui Dumnezeu. Procese ca, luăm doar un moştenirea înaintaşilor şi ce lume lăsăm celor ce vin
domeniu, aproape la întâmplare, segmentarea celulară după noi?
şi dezvoltarea capacităţii de analiză genetică şi de ma- Care este darul nostru?

Eraserhead – despre metaforizarea

corpului şi a spaţiului

Beatrice Maria Alexandrescu

Până să ajung să găsesc un paralelism sau o simbolistică asemănătoare între opera lui Franz
Kafka şi filmul Eraserhead încadrat ca horror al lui David Lynch, m-am chinuit aproape doi ani să
înţeleg ceva din el. Dincolo de funcţia estetică şi anumite valori ale copilului-mutant al cuplului Mary-
Henry, nu am reuşit să descifrez nimic până să nu asociez puţin pelicula de groază cu lumea genială
Z
a gândacului kafkian. Nu este un eseu comparativ, nici măcar o comparaţie destul de bine definită,
însă această asemănare m-a ajutat să înţeleg un pic mai bine metaforele prezente în film.

Din 1915 până acum, în 2015, la un veac de la visele sale şi căzând într-o lume semireală, este găsit
publicarea nuvelei lui Kafka în Die Weißen Blätter de un copil şi dus la o mică fabrică ce produce radiere;
opera genialului scriitor ceh a suscitat multiple inter- destinul lui Henry ar putea fi destul de ciudat: din
pretări. Omul se transformă într-o insectă, dar latura capul lui se vor face radiere, care vor şterge nişte cu-
intelectuală, lingvistică nu şi-o pierde. Se pierde în vinte scrise care nu mai sunt necesare sau care sunt
cosmosul tehnologic şi administrativ al vremii sale, considerate greşite. E nevoie de cuvântul ,psihanaliză”
devenind un caz social şi un outcast, nemaiputând în multe secvenţe în care personaje precum Mary, iu-
contacta lumea de afară, mundanul. Prin izolare, se su- bita lui Henry şi mama acesteia intră într-o transă fan-
bliniază geniul neconsolat apărut ca o boală prin Ver- tastică în faţa corpului unui pui aşezat pe o farfurie, al
wandlung-ul (metamorfoza) inconştient, în timpul cărui scop este să fie mâncat. Cel mai bine ar fi să con-
somnului, care, totuşi, nu anihilează sensibilităţile ceptualizăm corpurile, obiectele pe care regizorul
umane precum plăcerea de a asculta un cântec inter- David Lynch le integrează în spaţiu, să privim corpu-
pretat la pian. rile personajelor bizare ca pe nişte informaţii. Nu că
Aceste interpretări, pe lângă faptul că sunt re- bietul prunc mutant născut din dragostea dintre Henry
dundante, nu mă impresionează deloc. Omul trăieşte Spencer şi Mary (există speculaţia că Lynch ar fi trans-
dincolo de denaturări, dezumanizări şi alte procese ob- format corpul unui iepure şi în acest mod ar fi creat
scure. copilul straniu care scoate cele mai ciudate sunete din
În Eraserhead, se dă la o parte învelişul orga- film) ar fi forma americană a unui Bogumil blagian,
nic al realităţii şi se pătrunde în visele lui Henry dar corpurile şi dematerializările lor, în vis sau reali-
Spencer, protagonistul real, tatăl copilului a, pe care l- tate, influenţează percepţia privitorului.
aş numi protagonistul mitic al filmului (vise care au Apărut în 1977, filmul este definit ca film de
nevoie de o analiză freudiană). Titlul Eraserhead vine groază datorită ipostazelor înfricoşătoare în care apare
de la destinul sau de la transformarea pe care o suferă copilul bizar al lui Henry, a sunetelor care fac pielea
Henry: capul desprinzându-i-se de trup într-unul din de găină şi care, pentru un iubitor de groază, creează
8 REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44