Page 6 - 2015_revista_noastra_nr_43-44
P. 6
urgenţă, pentru a-şi transmite mesajul la nivel naţional. ESEU
El doreşte să distrugă clădirea Parlamentului Britanic,
văzut ca o emblemă a societăţii actuale, a regimului
politic.“Symbols are given power by people. Alone, a
symbol is meaningless, but with enough people,
blowing up a building can change the world.” Timp
de un an, V este prezentat drept principalul inamic al
naţiunii, crimele lui contra celor mai afluenţi susţină-
tori ai Partidului sunt sistematic mascate pentru a nu
divulga maselor adevărata sa putere şi dominaţie.
Apoi, în data atribuită revoluţiei, mii de oameni (ce
poartă costumul emblematic al lui V, toate astea fiind
primite în colete, prin poştă, expediate chiar de către
acesta) vin să vadă prăbuşirea fascismului prin distru-
gerea unei clădiri emblematice a Angliei. Filmul evo-
luează pe mai multe planuri, fiind constituit din mai
multe fire narative ce creează o capodoperă a cinema-
tografiei. Distopia este prezentată extrem de viu şi ve-
rosimil, Partidul devenind un fel de reprezentare a
nazismului în secolul XXI, cu reguli stricte, lagăre de
concentrare şi mass-media controlată de propaganda
statului. Aici, ficţiunea nu are scopul de a ne oferi o
viziune pozitivă alternativă asupra evenimentelor în-
tâmplate pentru a ne simţi în siguranţă, ştiind că drep-
tatea a fost servită în cel mai corespunzător mod, chiar
şi în ficţiune. Spre deosebire de Inglourious Basterds,
aici viitorul este alterat de ficţiune, iar scopul asupra
maselor nu este acela de împăcare iluzorie cu societa-
tea la un anumit punct al dezvoltării ei, ci responsabi-
lizarea spectatorilor, catharsisul acţionând pe structura
fricii. Cu toţii răspundem pentru soarta societăţii şi în-
cotro se îndreaptă aceasta, dar acest concept este de grafica: Diana Dumitrescu
multe ori uitat în prezentul etern în care trăim. Distopia
acţionează ca un mecanism de declanşare a unor bilitatea societăţii devine aproape inexistentă. Maşinile
perspective nefavorabile viitorului. În acest film, deşi merg cu viteze uluitoare, reclamele de pe marginile
distopic prin excelenţă, deznodământul este unul po- autostrăzilor întinzându-se pe kilometrii pentru a putea
zitiv pentru naţiune, aceasta fiind salvată de fiecare in- fi citite din maşină, moartea unui om nu mai este de-
divid în parte care şi-a înţeles infinitezimala parte din mult un eveniment atât de tragic, nici măcar pentru fa-
măreaţa revoluţie; filmul nu a avut un grandios succes milie, prieteni sau vecini, personajele din serialele
doar pe plan cinematografic, ci şi pe plan politic şi televizate sunt considerate “familie”, iar cărţile sunt
ideologic. În cultura modernă, masca purtată de V a privite ca nişte loaded guns, mai exact, ca un pericol
împrumutat conotaţiile specifice promovate în film, social. S-a ajuns aici datorită progresului incomensu-
anume revolta împotriva guvernului (sau a măsurilor rabil făcut de media, interesului tot mai crescut pentru
luate de acesta), protestul şi libertatea ideologiei na- hobbyuri, filme, seriale şi toate lucrurile care accele-
ţionale. Mulţi protestanţi au adoptat masca în diverse rează ritmul vieţii, care nu ocupă atât de mult timp ca
manifestări (în unele ţări fiind chiar interzisă), folo- cititul. Astfel, cărţilor li s-a acordat din ce în ce mai
sindu-se de mesajul de responsabilizare socială din puţină atenţie, până când grupuri de minorităţi au pro-
spatele ei şi conotaţiile filmului. Revenind, distopia testat împotriva informaţiilor arhaice şi controversate
ilustrează un viitor de care toţi suntem responsabili. găsite în ele. Guvernul a angajat pompierii care, ca un
Exprimând prin artă posibilităţile multiple pe care este paradox emblematic pentru această societate distopică
bazată o distopie, omul înţelege mai uşor funcţia sa în ilustrată literar, nu se ocupau cu stinsul focului, ci
societate şi măsurile care trebuie luate pentru a evita chiar cu aprinsul lui, în scopul de a duce cărţile
astfel de probleme sociale. De asemenea, în creaţiile aproape de extincţie. Guy Montag este un astfel de
cu un final favorabil, distopia este spartă tocmai prin pompier ce o întâlneşte pe Clarisse McClellan, o ado-
restabilirea unui cadru echilibrat al deixisului temporal lescentă (a cărui unchi obişnuia să îi citească atunci
de către personajele ce înlătură (sau măcar reduc) as- când era foarte mică, înainte de interzicerea cărţilor;
pectele negative ale societăţii lor. provine dintr-o familie cultă care, chiar şi în lipsa căr-
O astfel de lume distopică întâlnim şi în ro- ţilor, nu şi-au pierdut gândirea morală specifică inte-
manul lui Ray Bradbury, Fahrenheit 451 (temperatura lectualilor) care s-a mutat recent lângă casa lui şi este
optimă la care arde celuloza) unde cărţile erau inter- absolut fascinat de modul ei de a fi, de mentalitatea şi
zise, iar „pompierii” funcţionau ca un fel de securitate sensibilitatea ce o exclud din societatea rece şi indife-
ce ardea casele oamenilor ce ascundeau cărţi. Sensi- rentă în care trăiesc. I sometimes think drivers don’t
REVISTA NOASTRĂ nr. 43/44 3