Page 4 - 2015_revista_noastra_nr_43-44

ARGUMENT

E foarte de dimineaţă. Domnul/doamna X. iese din blocul unde locu-

ieşte. Se opreşte o clipă derutat/ă de numărul mare de maşini parcate de
astă-seară, de când el/ea a ajuns acasă. Scoate cheia maşinii personale,
apasă pe un buton şi-i aude sunetul bine cunoscut. Se strecoară printre

maşini, ajunge la portiera automobilului său şi urcă. Îşi aduce aminte de
ceva ce-l/o deranjează, caută relativ calm/ă telefonul mobil, deschide

Internetul şi în câteva secunde găseşte ceea ce-l/o preocupa: uitase să se
documenteze pentru întâlnirea de azi. Mai citeşte câteva minute şi porneşte
spre serviciu…

Aşa poate începe ziua a sute de milioane de oameni ai zilelor noastre.
Nu puteam scrie textul acesta acum 30 de ani decât ca literatură de an-

ticipaţie. Oare care ar fi varianta textului despre banala plecare matinală
la serviciu pentru un om ce va face acest lucru în anul de graţie 2030?

Ce i-ar fi spus, pe de altă parte, textul de mai sus unui locuitor al Troiei?

Nouă sigur ne vorbeşte de dezvoltare, de progres, de timp mai alert,
de şanse existenţiale mai multe, de modernitate şi imperativele ei, de cursa
invenţiilor, dispozitivelor minune, de imense oportunităţi de dezvoltare

personală, dar şi de pericolele depersonalizării omului în contextul marilor
aglomerări urbane, de uriaşele posibilităţi de manipulare a individului, de

nevroze, angoase, crize de adaptare.

Omul din Troia ar fi avut o mulţime de întrebări, pe noi
textul acesta ne cam plictiseşte pentru că e rupt din realitatea

banală. Poate noi ne întrebăm totuşi unde vom ajunge?
Ce am câştigat e destul de evident. Ce am pierdut sau ce

avem de recuperat e iarăşi posibil să ne preocupe; poate şi ce le
datorăm înaintaşilor şi urmaşilor noştri. Destul pentru a scrie

despre DEZVOLTARE şi avatarurile ei.

1