Page 47 - 2014_revista_noastra_nr_41-42
P. 47

public; nici strada principală nu este pavată. Admiră           RECOMANDARE
        mănăstirile Dragomirna, Suceviţa aflate în nişte ţinu-
        turi bucolice cu păşuni subalpine, codri, la
        adăpost de arşiţa înăbuşitoare a verii sau
        vuietul crivăţului iarna. Concluzia lui Sir
        Sacheverell Sitwell este că Bucovina fiind
        îndepărtată şi inaccesibilă a rămas necon-
        taminată de civilizaţia modernă. Oboseala
        provocată de un drum greu este uitată în
        faţa  unei  minuni  a  lumii  bizantine,  şi
        anume Voroneţul care nu atrage prin di-
        mensiuni, ci prin pictură. Ridicată în 1488
        de Ştefan cel Mare, cu o frescă exterioară
        pictată la începutul secolului al XVI-lea,
        mănăstirea are o distincţie princiară. Cu
        detalii de specialitate, Sitwell descrie fres-
        cele şi comentează nuanţele de albastru
        obţinute prin folosirea pulberii de lapisla-
        zuli. Îşi imaginează biserica într-o dimineaţă însorită  culoare, ca dată cu făină, semănau cu cenuşa cu care
        de ianuarie sau februarie când zăpada densă o înalţă  se mâzgălesc fachirii”). Sunt şi descrieri de tablouri
        în altă sferă datorită dulceţii culorilor.            cu multe comentarii savant alcătuite, mărturie a preo-
               Jurnalul de călătorie are o construcţie circulară;  cupării sale pentru istoria artei: minunata colecţie de
        Sitwell va ieşi din ţară tot cu trenul luat din Cernăuţi  picturi de El Greco, aflate în posesia familiei regale.
        spre Cracovia. În ultima seară îşi aminteşte tot  itine-  Un alt procedeu este compararea unui ţinut vizitat cu
        rarul parcurs prin România, începând cu prima prive-  altele din România sau din lume, ceea ce dovedeşte
        lişte admirată, Sighişoara.                           bogăţia cunoştinţelor şi experienţele de călătorie. Re-
               Lectura jurnalului este instructivă, oferă per-  giunea din preajma mănăstirii Hurezi îi aminteşte de
        spectiva interesantă a unui cetăţean străin asupra Ro-  Toscana sau de Provenţa. Clima Bucureştiului reu-
        mâniei interbelice (alteritatea), dar şi plăcută pentru  neşte canicula din Sevilla şi gerul aspru din Sankt-Pe-
        că autorul are talent literar, plasând opera între ficţio-  tersburg.  Vărsarea  Dunării  în  Marea  Neagră  este
        nal şi nonficţional. Printre tehnicile literare folosite,  comparată cu Fluviul Galben la vărsarea în Marea
        putem remarca patru: descrierea, comparaţia, superla-  Chinei. Interiorul mănăstirii Golia  e realizat sub in-
        tivele, digresiunea. În privinţa descrierii, dovedeşte ca-  fluenţa stilului rococo ucrainean, aşa cum se poate
        lităţi  de  peisagist,  dar  şi  de  portretist.  Iată  câteva  vedea la Kiev. Turiştii care supravieţuiesc unei nopţi
        exemple: Câmpia Transilvaniei (“Însă câmpia în sine   la Hotin s-ar simţi confortabil în Noua Guinee.
        este mai interesantă decât micile oraşe. Spre seară,         Un alt element recurent este preferinţa pentru
        mari turme de oi şi adevărate herghelii de cai veneau  superlative, ca o modalitate de exteriorizare a tendin-
        de la păscut. Mai erau cirezi de cornute negre, precum  ţelor de ierarhizare şi a entuziasmului în faţa unui
        cele de pe Nil, dintr-o rasă având pielea asemănătoare  lucru cu totul deosebit: “Biserica de la Hurezi este cea
        la culoare cu cea a elefanţilor, masive şi greoaie ca vi-  mai frumoasă din câte am văzut până atunci”. Un alt
        tele din inima Africii; erau, de fapt, bivoli”), Delta Du-  exemplu: “E posibil ca ţinutul din preajma mănăstirii
        nării (“Gâştele, cu sutele, se mişcau la unison ca o  Hurezi să fie cel mai frumos din România”. Descriind
        flotă de fregate, ori, în celălalt element al lor, zburau  cu amănunte Suceviţa, o reuşită realizare în plan este-
        schimbându-şi direcţia în eter, ca şi cum erau mânate  tic, scrie că “e probabil prima şi cea mai durabilă im-
        de un scop precis. Am mai văzut şi cormorani, aştep-  presie asupra lumii bizantine” sau “Suceviţa are, cu
        tând ca nişte pescari obosiţi, şi o pasăre mare şi mo-  siguranţă, cel mai impresionant interior din toate bi-
        horâtă, vulturul de mare, care patrula prin imensitatea  sericile din România”.
        albastră”), ţiganii lăieţi (“În faţa unui chioşc şedea       O metodă interesantă care dovedeşte abilităţi
        chincită o siluetă ca de fachir. Era ca un anahoret de  literare şi cunoştinţe din variate domenii este digresiu-
        pe Gange sau  Brahmaputra, cu blidul de cerşit lângă  nea complicată uneori de digresiunea în digresiune.
        el, iar părul alb, ţepos şi pielea destul de deschisă la  De exemplu, când prezintă personalitatea Bucureştiu-



           REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42                                                                        43
   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52