Page 52 - 2014_revista_noastra_nr_41-42
P. 52

CNU  ÎN  LUME                             Tibetului pentru eliberare... Pe de altă parte, în timp
                                                              ce  ședeam  turcește  (iar..),  având  picioarele  semi-
        trecător că nu pot fi, măcar pentru o zi, una dintre ei.   amorțite, am realizat că povești din astea cu închisoare
               Tot în Mcleod Ganj am participat, într-o seară,  pe nedrept sau cu persecuția familiilor am auzit și din
        la o întâlnire cu un tibetan, fost deținut politic. Am  istoria noastră recentă, a vremurilor comuniste. Unele
        ajuns la șapte fix undeva în fața unei uși deschise, ne-  chiar mai înfiorătoare...Mi-am promis ca data viitoare
        am descălțat și am intrat într-o cămăruță în care câțiva  să ascult cu aceeași atenție și să fiu la fel de sensibilă
        turiști  blonzi  și  inexpresivi  sorbeau  masala  tchai  și la poveștile noastre, ale românilor...
                                                                                            Varanasi  este  orașul
                                                                                     cel mai vechi și considerat cel
                                                                                     mai sfânt al Indiei și, de ase-
                                                                                     menea,  cel  care  mi-a  plăcut
                                                                                     cel mai mult. Cum am ajuns
                                                                                     am făcut o plimbare de-a lun-
                                                                                     gul  ghat-urilor  (trepte  lungi
                                                                                     din piatră construite de-a lun-
                                                                                     gul  râului  Gange)  și  în  cei
                                                                                     aproximativ  doi  kilometri
                                                                                     parcurși  am  fost  martoră  la
                                                                                     zeci  de  frânturi  diferite  de
                                                                                     viață. Malul Gangelui este the
                                                                                     place to be în Varanasi... Gan-
                                                                                     gele e râul sfânt așa că nimic
                                                                                     nu e considerat prea mult pen-
                                                                                     tru apele sale și totul e purifi-
                                                                                     cat de către ele. În Gange se
        (plante de ceai și condimente fierte în lapte) din niște  aruncă în fiecare zi cadavrele care nu pot fi arse și
        pahare de plastic. După un salut excesiv de zâmbitor,  parte din cenușa celor incinerate, în Gange lumea se
        ne-am luat pernuța de rigoare și ne-am așezat pe jos,  spală pe dinți și își spală rufele, în Gange plutesc ani-
        așteptând să vedem ce se întâmplă. Încă un sfert de oră  male moarte și gunoaie, copiii se îmbăiază și se joacă,
        și camera s-a umplut cu turiști curioși. A apărut și fos-  indieni veniți din toate colțurile țării și ajunși la capătul
        tul deținut politic, un tibetan subțire și uscat, trecut de  pelerinajului își fac rugăciunea pe care o încheie sor-
        40 de ani. Timp de aproape două ore ne-a povestit des-  bind din apa sfântă, pe Gange se plimbă turiști cu
        pre situația tibetanilor din China, despre pedepsele la  barca la răsărit. Pe mal lumea își spală rufele, își face
        care sunt supuși cei ce îndrăznesc să protesteze și a  nevoile, meditează, se amuză și oferă tururi cu barca
        răspuns  la  întrebărilor  străinilor  mai  mult  sau  mai  turiștilor, toate cam în același loc. În orașul vechi, se-
        puțin ignoranți. În același timp, călugării tibetani au  parat de râu prin zidurile masive ale clădirilor, viața
        pregătit supă cu tăiței pe care au împărțit-o mai apoi  pare că se desfășoară neîntreruptă și nu prea diferit ca
        străinilor în schimbul a 150 de rupii de persoană... deci  acum o mie de ani. Străduțele, late cât să treacă un om
        în timp ce ascultam despre torturile la care respectivul  și-o vacă, ascund locuințe mici, cu camere în care se
        domn a fost supus în închisoare, lumea mesteca tăiței...  înghesuie câte-o familie întreagă, restaurante pentru
        Totul părea foarte firesc și, dacă s-ar fi petrecut  în altă  turiști, magazine cât o nucă, hoteluri, locuri cu mân-
        parte, scena ar fi fost cu siguranță comentată malițios  care pentru localnici, vraci, gunoaie, vaci sfinte, turiști,
        de către un observator mai apretat... Dar nu, exact cum  copii aflați la joacă. Un amestec incredibil și total in-
        am aflat cu câteva zile înainte la templu, rugăciunea  salubru, dar absolut fascinant. Am decis să rămânem
        și  ceaiul  merg  mână  în  mână...  la  fel  și  supa  cu  aici mai mult decât planificasem pentru că atmosfera
        discuțiile politice. Una peste alta, a fost o experiență  e unică...Din când în când în oraș se-aud cânturi și, câ-
        interesantă, dar care nu a reușit totuși să mă elibereze  teva momente mai târziu, un alt cadavru este purtat pe
        de statutul ingrat de turist...treizeci de caucazieni și-  străzile orașului către locul de incinerare. Surpriza du-
        au rupt două ore din timpul lor de vacanță ca să asculte  rează doar câteva secunde și e doar pentru noi, turiștii
        o poveste tristă. Nu mi-e clar ce impact va avea în   naivi căci pentru toți ceilalți viața curge în continuare
        viața fiecăruia dintre noi sau ce folos va aduce în lupta  nestingherită. Moartea este o eliberare a sufletului
          48                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57