Page 48 - 2014_revista_noastra_nr_41-42
P. 48

RECOMANDARE































        lui, face o digresiune referitoare la fondul oriental  ciudată şi extremistă sectă religioasă compusă din fa-
        (chiar bizantin) al capitalei datorită (din cauza) influ-  natici; apoi, prin tehnica digresiunii în digresiune, dă
        enţei fanariote pe care o consideră civilizatoare, deşi  amănunte interesante despre istoria Rusiei. Prezentând
        corozivă, asupra României în tot veacul al XVIII-lea.  Dobrogea şi Delta Dunării, face o digresiune despre
        În acelaşi capitol, se abate de la prezentarea aspectului  istoria lipovenilor din această regiune, despre vesti-
        fizic al Bucureştiului şi relatează documentat istoria  giile turceşti de la Babadag, Balcic, despre amestecul
        vizitiilor ruşi din capitala României proveniţi dintr-o  incredibil de rase din partea sudică a provinciei, despre
                                                              istoria Basarabiei (Chişinău, Tighina). În capitolul al
                                                              patrulea, prezentând Suceviţa, face o digresiune despre
                                                              un sătuc singuratic şi despre locuitorii săi, ruteni, adu-
                                                              naţi la o petrecere într-o zi de duminică, îmbrăcaţi în
                                                              frumoase costume populare. În alt sat vede cele mai
                                                              frumoase costume din România, iar într-o digresiune
                                                              în digresiune, prezintă cele mai frumoase costume po-
                                                              pulare văzute de el în Europa, în Moravia, partea de
                                                              est a Cehoslovaciei. Spre sfârşitul capitolului, face o
                                                              digresiune despre problema minorităţilor din Româ-
                                                              nia, şi anume despre populaţia evreiască care se con-
                                                              sideră, în opinia aristocratului englez, o rasă aparte şi
                                                              astfel o consideră şi oamenii în mijlocul cărora trăiesc.
                                                              Evreii sunt descrişi din punctul de vedere al fizicului,
                                                              al vestimentaţiei, dar şi al psihicului.
                                                                     Înainte de a părăsi România, Sir Sacheverell
                                                              Sitwell se gândeşte la câteva concluzii legate de călă-
                                                              toria sa: ţara vizitată trăieşte prin lumea ei rurală tra-
                                                              diţională care îi reprezintă şi viitorul. Această lume nu
                                                              a fost alterată de civilizaţia modernă. Într-un restaurant
                                                              din Cernăuţi ascultă din nou  cântece româneşti inter-
                                                              pretate de o artistă excepţională sfâşietor de frumos,
                                                              aproape de nesuportat. România va rămâne o frumoasă
                                                              amintire pentru un pasionat al călătoriilor, cum este
                                                              aristocratul englez.


                           ilustrația articolului:
          46                 www.historia.ro                     REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42
   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53