Page 46 - 2014_revista_noastra_nr_41-42

RECOMANDARE după zece seara şi nimeni nu se gândeşte la culcare,
restaurantele şi cafenelele fiind pline până târziu în
transilvănean cu o grădină creată de regina Maria, o noapte. Iarna sunt însă nămeţi care acoperă Bucure-
personalitate de spirit şi cu simţul umorului. Călătoria ştiul.
de la Sinaia la Bucureşti îi oferă imaginea sondelor de Capitolul al treilea este dedicat Deltei Dunării,
pe Valea Prahovei şi a unui bâlci de un pitoresc aparte, un tărâm al păsărilor, al sălciilor care pare părăsit în
prilej cu care îi descrie pe ţiganii lăieţi, “nişte sihaştri timpul zilei când arşiţa produce reflexe metalice pe su-
căzuţi în păcat”(figuri asemănătoare cu Hristos, dar îi prafaţa apei. Descrie viaţa pescarilor, prelucrarea ca-
califică drept hoţi şi mincinoşi). viarului. Despre Galaţi n-are nimic interesant de
prezentat cu excepţia cartierului ţigănesc.
Capitolul al patrulea este rezervat
Bucovinei, unde ajunge după o lungă că-
lătorie cu trenul şi doreşte să vadă neapărat
mănăstirile. Îi pare rău că n-a putut vedea
Iaşiul prin dreptul căruia a trecut pe la
patru dimineaţa. Despre Iaşi, capitala Mol-
dovei pe când Bucureştiul abia exista, ştie
din fotografii şi relatări; aminteşte de
Golia, Galata şi Cetăţuia.
Într-o zonă cu păduri de brad se
află mănăstirile din ţinutul Neamţului, pe
văile Bistriţei sau ale afluenţilor săi: Văra-
tec, Agapia, Secu, Neamţ. Ultima a fost re-
făcută de Ştefan cel Mare pe care Sir
Sacheverell Sitwell îl consideră erou na-
ţional deoarece datorită ripostei vitejeşti a
Capitolul al doilea este dedicat Bucureştiului oştilor sale, turcii n-au supus niciodată pe locuitorii
văzut de el ca un oraş mare, întins pe o suprafaţă im- Moldovei şi ai Munteniei la umilinţele îndurate de alte
ensă, casele fiind înconjurate de grădini, ceea ce-i con- popoare din Balcani; înaintaşii noştri au fost vasali,
feră un aspect pitoresc. Bucureştiul este prezentat ca dar nu supuşi. Ajunge la Cernăuţi, oraş aflat la graniţa
o combinaţie de multe influenţe: franţuzeşti (de unde dintre România, Polonia şi Rusia, locuit în special de
provin moda, luxul), vieneze (balurile), ru-
seşti (care dau extravaganţa şi risipa), tur-
ceşti, fanariote (obiecte de îmbrăcăminte
care amintesc de Fanar descrise cu minu-
ţiozitate, un mod de viaţă lenevos, deca-
dent). Remarcă clădirile moderne, dar şi
semnele de cumplită mizerie, mănăstirile
aflate în oraş sau la margini (Ţigăneşti, Pa-
sărea, Comana), bisericile, palatul Mogo-
şoaia care arată talentul şi bunul-gust al
Marthei Bibescu. În restaurante se cântă
muzică americană, vieneză, rusească, ro-
mânească. În ceea ce priveşte muzica au-
tohtonă, cântată mai ales de voci feminine,
remarcă faptul că este muzica unei ţări de
miazăzi, echivalentă cu fadourile Lisabo-
nei, melodia pe care o consideră emblematică fiind negustori evrei, bogaţi şi rafinaţi, şi cunoscut pentru
Ionel, Ionelule. Este descurajat însă de canicula care emulaţia teatrală. Apoi prezintă câmpia nesfârşită din-
paralizează în timpul verii orice activitate de la miezul tre Prut şi Nistru, oprindu-se la Hotin, un oraş cu po-
zilei şi până la cinci după-amiaza. De aceea, cina se ia pulaţie evreiască, case sărăcăcioase, fără iluminat

42 REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42