Page 16 - 2014_revista_noastra_nr_41-42

ESEU Stanislav Grof pleacă din Cehia pentru a se
muta în America, la Baltimore, unde îşi continuă cer-

Un alt aventurier al spiritului care descoperă cetările în acelaşi domeniu. În acea perioadă, în Ame-
încă două continente necunoscute şi care lărgeşte rica se născuse mişcarea flower-power, mişcarea
foarte mult acest domeniu al psihicului uman este Sta- hippie, psihedelică, era foarte la modă LSD-ul, luat în
nislav Grof, o personalitate la nivelul lui Einstein, aş scopuri recreative de către tineret. Presa atacă din ce
zice eu. El modifică paradigma, modelul de ştiinţă în ce mai virulent această substanţă. Cantităţile mari
practicat până acum. Descoperirile lui se bazează pe de LSD consumate de tineretul american produc mo-
experienţa lui de tânăr psiholog care la un moment dat dificări ale ADN-ului la nivelul leucocitelor. Acest fapt
primeşte o substanţă recent descoperită. Este vorba se dovedeşte extrem de grav. Ceea ce ziariştii au as-
despre LSD, care este o creaţie a unui chimist pornind cuns este că acelaşi efect îl au şi substanţe precum as-
de la cornul secarei, o ciupercă microscopică ce pro- pirina, cofeina, tetraciclina. După acest tămbălău
duce halucinaţii. Grof foloseşte asupra sa cantităţi mici mediatic, LSD-ul a fost interzis. Contextul acesta l-a
de LSD şi apoi, întreprinde studii şi mai aprofundate, pus pe Grof într-o situaţie extrem de delicată, el fiind
ca să vadă ce efecte are substanţa asupra psihopaţilor specializat tocmai pe LSD. A început însă să caute alte
şi cum influenţează suferinţele psihice. Îşi tratează pa- substanţe cu efecte similare, substanţe care nu fuseseră
cienţii cu LSD. Găseşte că această substanţă este ab- interzise. Acum el descoperă o practică veche, ţinând
solut miraculoasă. Permite nişte trăiri şi nişte stări de o religie arhaică, de acum 30-40 de mii de ani. Re-
interesante ce au valoare terapeutică în tratarea unor ligia la care mă refer este şamanismul. Şamanul, vră-
suferinţe psihice, dar se descoperă că este extraordinar jitorul siberian, devine vindecătorul comunităţii şi
de importantă pentru muribunzi. Oamenii speriaţi de realizează lucruri nemaipomenite. Un şaman trece prin
moarte, trataţi cu LSD şi sprijiniţi de cei din jur, pot călătorii iniţiatice şi sub îndrumarea unui maestru,
primi astfel un cadou minunat, o moarte liniştită, se- consumă ciuperci halucinogene şi alte substanţe, să
nină şi demnă. Pacientul acceptă moartea cu seninătate zicem cactusul Peyote din Mexic. În diferite părţi ale
pentru că îşi schimbă părerea asupra vieţii. lumii, există tot felul de substanţe psihotrope. Şama-
nismul a apărut în Siberia, dar s-a extins în Australia,
printre aborigeni, în Africa, în America Centrală şi de
Sud, chiar şi în Europa. Tracii, aşa cum descrie Hero-
dot, aveau un obicei straniu, foloseau sămânţa de câ-
nepă în anumite scopuri. Într-un cort închis, aruncau
seminţe pe jar şi inhalau aburii, apoi începeau să aibă
viziuni. Aceasta e călătoria şamanului, prin substanţe
psihotrope, dansuri ritualice, posturi, rugăciuni, medi-
taţii, omul intră într-o transă şi face o călătorie fasci-
nantă, terifiantă sau paradisiacă, depinzând de starea
de spirit. Poţi nimeri ori în Iad, ori în Rai. Astfel şa-
manul e scos din starea de om obişnuit şi devine un
vindecător. Grof numeşte aceasta “tehnologia sacru-
lui”. Şamanul poate să aducă ploaia, vindecarea anu-
mitor boli, el e o fiinţă superioară care trăieşte într-un
registru superior. Amicul nostru Grof şi-a continuat
cercetările asupra ciupercilor halucinogene, cactusului
Peyote, haşişului etc. Nu era neapărat fascinat să con-
sume droguri, voia să înţeleagă exact cum funcţio-
nează psihicul şi cum poate să îi amelioreze
suferinţele. El a descoperit un fel de respiraţie, denu-
mită respiraţie holotropică, ceea ce semnifică “tendinţă
către integralitate”. Noi operăm în viaţa de zi cu zi cu
o parte mică a facultăţilor noastre, dar când omul intră
în asemenea stări speciale, omul pătrunde către alte
domenii ale psihicului. Se lărgeşte experienţa umană.
grafică: Karla Velea
12 REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42