Page 13 - 2014_revista_noastra_nr_41-42
P. 13

hoţ de foc şi un creator de lumi. Dar în fiecare lume                     ESEU
        este altul, îşi descoperă noi dimensiuni, de cele mai
        multe ori, îndepărtându-se de sinele iniţial şi aşa in-                   Bibliografie:
        cert. Cu cât îşi dă mai multe răspunsuri, cu atât este  BALZAC, Honoré de, Verișoara Bette, Bucureşti, Editura
        chinuit de şi mai multe întrebări. Jocul este unul dina-  pentru Literatură Universală, 1963
        mic, în care personalitatea în căutarea unei identităţi  FOUCAULT, Michel, Cuvintele și lucrurile, Bucuresti, Edi-
        trebuie să treacă din necunoscut în necunoscut, să de-  tura Rao, 2008
        vină mereu alta şi alta. Autorul trebuie să îşi creeze  LINTVELT, Jaap, Încercare de tipologie narativă, Bucureşti,
        lumea pentru că, aproape amnezic, sinele autentic este  Editura Univers, 1994
                                                               MONTAIGNE, Michel de, Essais, Paris, Garnier -Flamma-
        contaminat de dorinţa de altceva, un altceva revelator  rion, 1969
        şi fecund. Dar ce păcat că acel altceva devine atât de  NIETZSCHE, Friedrich Wilhelm, Ecce homo, Cluj-Napoca,
        repede identitate, iar Prometeu trebuie să fure iarăşi  Editura Dacia, 1994
        focul.


              Dualitatea... În căutarea oii fantastice

                                                                  T

                           cu referire la “În căutarea oii fantastice” de Haruki Murakami

           George Alexandru Pîrlog



                         Prolog:
                  Totul a început atunci când am găsit oaia, pentru că, până atunci, era haos. Aşa că, am pornit în
          căutarea ei cu speranţa că voi reuşi să ies din situaţia în care m-a băgat Şobolanul. Poate că am vrut
          doar să-mi modific cursul vieţii mele aparent banale, sau să-mi depăşesc condiţia mea de mediocru idea-
          list. Pur şi simplu am pornit în căutare, pentru că nu mai aveam nimic de pierdut. Cred că aşa ar fi răspuns
          micul agent publicitar, prieten cu J şi cu Şobolanul, la întrebarea: “De ce ai pornit în căutarea oii?” Însă
          eu cred că gazetăraşul nostru e un element ce trece printr-o serie de pierderi, atât personale (divorţul de
          soţie şi moartea prietenei sale din facultate, ce a rămas în amintirea sa ca fata ce se culca cu oricine), cât
          şi pierderea identităţii naţionale a Japoniei în urma războiului. Acesta pleacă în căutarea oii fantastice,
          simbol spiritual şi al desăvârşirii personale, cu scopul de a se regăsi.
                       Ipostazele oii


               Știi cum e... e ca atunci când mergi pe stradă,       Oaia, ca entitate supranaturală, îşi face simţită
        într-o seară cu lună plină şi pe drum îţi apar patru  prezenţa în anul 1935 în timpul războiului (de văzut
        umbre, nu una, ca de obicei. Aşa şi motivul oii care se  rândul nouă din prefaţă), punând stăpânire pe sufletul
        dezvoltă pe mai multe laturi. Apare ca animal, entitate  unui tânăr inginer agronom, pasionat de oi. Apare la-
        supranaturală, ca preocupare a vânătorilor de iluzii,  tura malefică, oaia îl ispiteşte pe inginer arătându-i
        sau ca identitate (Omul Oaie).                        ipostaza ei supranaturală şi îl întreabă dacă poate intra
                                                              în el. Spiritul oii îl contaminează şi în schimbul abili-
               Oaia, ca simplu rumegător, deţine o inteligenţă
                                                              taţilor nemaipomenite, oaia îi consumă sufletul, trans-
        limitată condiţtiei ei animaliere, dar oarecum asemă-
                                                              formând pe inginer si pe alţii ce au urmat dupa el  din
        nătoare cu cea a omului. Aici mă refer la capacitatea
                                                              “cel-ce-are-oaia” în “cel-fără-de-oaie” în momentul în
        de conştientizare a “valorilor” grupului şi dorinţa de a
                                                              care  părăseşte corpul. Cel-fără-de-oaie devine neferi-
        urca în ierarhia turmei. Această dorinţă se realizează
                                                              cit şi îşi consumă viaţa cautând ceva ce nu va gasi, ca
        atacând oaia de pe o treaptă mai înaltă, într-un moment
                                                              în final să moară. Mai mult decât atât, cei care trăiesc
        de vulnerabilitate ca, mai apoi, “câştigătoarea” ajunsă
                                                              în mediul oii  se identifică cu “persoana” ei, ca mijloc
        vulnerabilă să fie înlăturată de o alta mai puternică.
                                                              de siguranţă şi supravieţuire (Omul Oaie).


            REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42                                                                        9
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18