Page 14 - 2014_revista_noastra_nr_41-42
P. 14

ESEU                             rea ei. Pe lângă stranietatea urechilor şi puterile lor de-
                                                              osebite, această femeie deţinea şi o personalitate duală
          Mediocrul idealist şi Mediocrul realist
                                                              dependentă de acoperirea sau ivirea urechilor. Două
               “Mediocritatea e o stare de confort incolor,   dintre ocupaţiile acesteia erau corectarea de texte şi
        teama de a întreprinde ceva care ar putea fi o ieşire  pozarea ca model de urechi. În momentul în care avea
        dintr-un ritm care nu tinde spre nicăieri. Mediocrul e  urechile acoperite, în calitate de corector de texte, era
        căldicelul din apocalips. Cel care nu e nici rece, nici  ea, avea mintea liberă, în momentul în care îşi desco-

        cald şi care se simte bine aşa. Nu are sau şi-a tăiat sin-  perea urechile forţat, ca model de urechi, îşi bloca
        gur aripile şi nu are nici entuziasm pentru înălţimi, nici  mintea şi devenea altă persoană.
        complexe pentru că s-ar târî ca şarpele. E prieten cu
                                                                     Epilog:
        inerţia şi îi face jocul cu fidelitate. Când încearcă să
        scape de inerţie, nu-i merge. Dar, de obicei, nici nu în-    Şi după ce ai găsit oaia? Am mers pe malul
        cearcă. Se mulţumeşte cu puţin şi parcă ar face anume  râului până la vărsare, am plâns mult, niciodată nu
        efortul de a nu produce şi a nu se angaja în ceva sem-  mai plânsesem atât, apoi am privit în râu şi am des-
        nificativ. La idei înalte nu se ridică fiindcă are picioa-  coperit că nu sunt singur.
        rele minţii prea scurte. E victima destinului, dar şi a
        comodităţii şi a refuzului stărilor ieşite din comun. Nu     grafică: Denisa Paula Saragea
        îi place să iasă din comun. Uneori poate fi bine, pentru
        unii,  dar,  de  obicei,  aceasta  înseamnă  plafonare.”
        (http://yobediah.wordpress.com/2010/02/26/mediocritatea/)


               Lăsând la o parte oaia, ajungem la dualitatea
        condiţiei umane, ilustrată foarte bine prin protagonis-
        tul romanului  şi partenerul său de la agenţia de publi-
        citate. Aceste două personaje reprezentând mediocrul
        idealist, respectiv mediocrul realist. Cel idealist aso-
        ciază tot ce există spiritului, de aceea este atras de cău-
        tarea  oii,  un  simbol  spiritual,  pe  când  cel  realist
        acceptă realitatea aşa cum e şi caută să nu iasă de pe
        acest făgaş, din frică de necunoscut şi probabil din in-
        capacitatea de a înţelege idealismul deoarece  unei pă-
        sări ce a trăit toata viaţa într-o cuşcă  îi va fi teamă să
        zboare şi i se va părea nefiresc. În timp ce mediocrul
        idealist îşi depăşeşte condiţia de mediocritate, pornind
        în căutarea oii, realistul se afundă şi mai tare în rutină.

        Mai mult decât atât, odată distrusă colaborarea dintre
        realist şi idealist, realistul, în persoana prietenului pro-
        tagonistului, reduce afacerea ajunsă prosperă la un
        simplu birou de traduceri.

          Dualitatea femeii cu trei ocupaţii


               Femeia cu trei ocupaţii, un personaj destul de
        straniu, apare în viaţa protagonistului ca o consolare
        emoţională  în urma divorţului. Această femeie apare
        la începutul cautării oii şi dispare odata cu descoperi-
          10                                                     REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19