Page 117 - 2014_revista_noastra_nr_41-42

Interpretarea Ancăi Dulvară
DIDACTICA

În urma dicţionarului de simboluri scris de Laitmotivele poeziei sunt toamna, vinul, vasul,
Jean Chevalier si Alain Gheerbrant, am extras câteva firesc unite în curgerea anotimpurilor. Verbul ,,oprit”
idei; din volumul 1 de la paginile 139, op.cit., pagina este un cuvânt căruia îi este însuşit dinamismul puter-
244, op.cit. pagina 336. Din volumul al doilea, scris nic al primei strofe. El poate fi un simbol al morţii, al
de aceiaşi autori de la pagina 363 iar din al treilea sfârşitului, al antractului în eternul spectacol al toam-
volum de la pagina 429, op.cit., pagina 449. nei.
Poezia ,,Clepsidra de ţipete” scrisă de Ion Ca- Toamna este deodată personificată într-o fiinţă
raion este structurată în şase versuri. În aceste ver- ajunsă la un moment crucial al vieţii sale. Capul este
suri, cuvintele puternice, care domină şi conduc semnificaţia spiritului, microcosmosului, înţelepciunii,
poezia in ritmul său, au un intens conţinut conotativ. divinităţii unei persoane, dar este considerat si trofeul
Clepsidra are conotaţie de scurgere eternă a morţii. Palmele sunt lăcaşul, acoperământul capului;
vremii, de întoarcere la origini, de răsturnare a tim- imaginea vizuală ,,cu capul în palme” reprezintă un
pului, care intră în concordanţă cu analogia dintre sus gest de disperare.
şi jos, ceresc şi terestru, etern şi vremelnic, evocate de grafica: Simona Croitoru
forma sa.
În viziunea mea, tema poetică este dorinţa de
a o lua de la capăt care este in legătură fundamentală
cu clepsidra. Ţipete, strigăte, arată şi ele nevoia de
afirmare, protestul, îndoiala de sine, disperarea, de-
presia, dar şi prima suflare a unui nou născut. Ţipătul
este făcut să mântuie sau să nimicească. Acest al doi-
lea element din titlu este considerat motivul poetic, el
împreună cu celelalte elemente puternice din text, cum
ar fi, citez ,,capul în palme”, ,,oprit”, am încheiat ci-
tatul.
Primul element din text, toamna, este în con-
tact cu ţipetele deoarece şi ea conduce spre conotaţia
de depresie, nevroză, de sfârşitul unui alt anotimp care În cel de-al treilea şi al patrulea vers apare
poate trezi amintirile dureroase. viaţa. Vasul este potirul, comoara, rezervorul existen-
ţei şi a forţelor tainice plin cu vinul care are simbolis-
tica de elixir al vieţii, a sângelui lui Isus, de
împărtăşanie, de putere, de băutură a zeilor. Dar dacă
vasul este crăpat ,,din care picură vin”, acesta are
simbolul de dispreţ, iar în această poezie poate repre-
zenta şi distrugerea de sine.
Argintul are semnificaţie de înţelepciune di-
vină, de principiu feminin, purificare, fidelitate, sin-
ceritate, prospeţime, bogăţie şi de ceresc din cauză că
este simbolul lunii cum aurul este simbolul Soarelui şi
a principiului masculin.
În ultimele două versuri, forţa mişcării şi a
existenţei este asigurată de verbul ,,daţi”. El nu este
ca o poruncă, ci exprimă dorinţa şi nevoia de a trece
peste trecut. Simbolul percepţiei intelectuale, a cu-
noaşterii, a clarviziunii, a divinităţii care vede tot sunt
concepţii puternice ale ochilor. Comparaţia ,,Cu capul
în palme/ Ca un vas de argint” reprezintă alăturarea
a două elemente principale ale operei, cu înţeles ase-
mănător, într-un raport de revers.
Levitaţia amintirilor asupra toamnei, capului,
palmelor, clepsidrei, ţipetelor, argintului face ca legă-
tura acestora să arate o viziune diferită la fiecare în-
cercare de a descifra poezia.
Ideea poetică a operei este chiar această legă-
tură a tuturor componentelor, tema dorinţei de a o lua
de la capăt, de început care cuprinde şi sfârşitul, re-
grafica: Diana Berheci prezentat prin rememorarea tuturor momentelor de
către personajul feminin.

REVISTA NOASTRĂ nr. 41/42 113