Page 57 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
filtrate ºi reconstruite, ideile sau opiniile sunt Profesioniºtii din breaslã susþin cã „asta
înlocuite de propagandã ºi totul e acaparat de cer” oamenii, bazându-se pe un sistem de
limbajul de lemn specific discursurilor oficiale. mãsurare a audienþei extrem de fragil ºi
În concluzie, nimic din ceea ce defineºte un îndoielnic. Oamenii nu „cer” asta, dar asta
sistem de presã nu mai funcþioneazã normal. consumã pentru cã asta li se dã. ªi când þi se
serveºte acelaºi meniu, n-ai cum sã compari ºi
Dulãul capitalist sã-þi doreºti alternative. Aºa cã publicul larg
Dulãul capitalist
Dulãul capitalist.
Dulãul capitalist
Dulãul capitalist
Aþi fi tentaþi sã spuneþi cã într-un sistem asistã neputincios la procesul propriei
democratic e cel mai simplu ca presa sã-ºi îndobitociri. (nu vorbim despre intelectuali sau
respecte misiunea, odatã ce se bucurã de generaþia noastrã, conectatã la internet,
libertatea de exprimare. Doar cã, pentru a-ºi tehnologie ºi surse de informare ºi divertisment
pãstra coloana vertebralã, presa ar trebui sã fie fãrã numãr, ci despre masele care se hrãnesc
liberã de orice formã de presiunede orice formã de presiune. Ori astãzi, cu tabloide ºi TV).
de orice formã de presiune
de orice formã de presiune
de orice formã de presiune
mai mult ca oricând, constrângerile materiale Într-un interviu acordat recent agenþiei de
apasã greu. presã Agerpres, prof. dr. Marian PetcuMarian Petcu, care
Marian Petcu
Marian Petcu
Marian Petcu
Trusturile de presã, publicaþiile, pânã ºi mi-a fost profesor ºi mie în facultate, spune
bloggerii sunt într-o goanã nebunã dupã audienþã urmãtoarele despre presa din România: „Este o
întrucât aceasta aduce bani. Încasãrile nu vin presã aflatã în cãutarea propriei identitãþi, o
direct de la audienþa (care doar cumpãrã ºi presã care traverseazã o crizã destul de
consuma acele conþinuturi) ci din contracte de meritatã, pentru cã a fãcut gesturi fatale. De
publicitate. Iar acestea sunt cu atât mai exemplu, ºi-a estimat audienþa, a mers pe o
generoase, cu cât publicul e mai numeros. ªi retoricã ipocritã cã asta cere publicul, a coborât
astfel se instaureazã la putere modelul „breaking ºtacheta din zi în zi, oferind publicului conþinuturi
news, în exclusivitate, senzaþional”. derizorii ºi asta se plãteºte prin credibilitate, prin
Pofta pentru senzaþional nu e de ieri, de urmare, prin audienþã.[...] Pe urmã, mi se pare
azi. În anii imediat urmãtori Revoluþiei din 1989, cã presa nu îºi mai îndeplineºte funcþia ei de
ziarele ieºeau din tipar cu titluri bombastice, informare, pentru cã nu conþinuturile informative
informaþiile nu se verificau, sursele erau sunt preponderente în oferta globalã de media,
îndoielnice. Forma conta cel mai mult pentru ci divertismentul. Sigur cã da, este bun ºi
cã asta atrãgea atenþia publicului. E legendarã divertismentul, dar într-o perioadã de crizã, cum
deja „ºtirea” despre gãina care a nãscut pui vii este cea pe care o traversãm, oamenii au nevoie
într-un sat din Moldova, publicatã în Evenimentul de informaþie ºi nu de orice fel de informaþie, ci
Zilei în anii ’90, sub bagheta redactorului ºef de de o informaþie cu valoare de întrebuinþare, adicã
atunci Ion Cristoiu. acea informaþie care îi dã o anume competenþã,
Reþeta s-a pãstrat pânã azi. Aº fi tentatã îl învaþã sã îºi rezolve o nevoie. Ori presa a uitat.
chiar sã spun cã lucrurile au degenerat ºi cã Ea face un spectacol ºi din zona jurnalului de
presa îºi pierde pe zi ce trece legitimitatea. O ºtiri. Adicã ambalarea asta în registrul comic,
relatare despre un accident rutier are ºanse mici dramatic a informaþiilor eu cred cã produce
de izbândã la TV dacã nu sunt „imagini tari”- prejudicii prestigiului presei.”
morþi, fiare contorsionate, declaraþii smulse din E greu sã tranºezi lucrurile în alb sau
glasul disperat al unei mame îndoliate. Un meci negru, în corect sau incorect, în bine sau rãu.
de fotbal nu e niciodatã interesant dacã nu se Presa reprezintã un întreg mecanism, cu o
vorbeºte ºi despre petrecerea de dupã sau sumedenie de rotiþe ºi factori care determinã
despre nevestele fotbaliºtilor. Iar o emisiune de evoluþia ei ºi cu care oamenii de presã trebuie
divertisment nu are sare ºi piper dacã nu sunt sã jongleze. Însã, cu excepþia cazului în care
femei dezbrãcate sau invitaþii nu se ceartã în un regim politic în afara democraþiei îngrãdeºte
direct cu foºtii iubiþi. libertatea presei, toþi ceilalþi factori de presiune
Faceþi un mic exerciþiu. Urmãriþi titlurile sunt mult mai uºor de manevrat odatã ce anumite
dintr-un ziar sau de pe site-urile acestora, sau valori ºi standarde sunt bine setate. Iar în tot
ºtirile prezentate într-o searã la televizor. acest sistem, mare ºi complex, valoarea devaloarea de
valoarea de
valoarea de
valoarea de
Notaþi-vã sumarul ºi vedeþi câte dintre ele sunt adevãr
adevãr
adevãr
adevãr
adevãr este cea mai importantã. În cele din urmã,
cu adevãrat importante pentru voi, pentru pãrinþii oamenii vor face diferenþa între conþinuturile
sau prietenii voºtri, pentru nevoile sau interesele oneste ºi cele cosmetizate, dictate sau
voastre. Câte dintre ele vã folosesc sau vã dau prelucrate ºi vor deveni extrem de selectivi cu
de gândit mai mult decât cele 30 de secunde în ceea ce consumã. Cel puþin, aºa îmi place sã
care le citiþi sau le ascultaþi? cred.
1
http://www.agerpres.ro/media/index.php/cultura/item/160591-Conf-dr-Marian-Petcu-Presa-
romaneasca-de-azi-se-afla-in-cautarea-propriei-identitati-interviu.html
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40 53
53
NOASTRÃ
nr
. 39-40
A
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVIST
53
53
53