Page 60 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
sau Herztier (Animalul inimii)(1994), cu care are în comun numai the laconic third-person narrative
voice [which] refuses to provide an interpretative framework, and reproduces in short, open-ended
sentences, which are often not integrated into paragraphs (Haines ºi Littler 2004:103), în Cãlãtorie
… cea de-a doua cauzã majorã a alteritãþii care croieºte traseul personajului este mult mai slab
reprezentatã. Deºi prezentã, trauma vieþii sub totalitarism este totuºi un colateral al traumei, dupã
cum observa Haines (2002:270) Müller thus repeatedly presents in fiction the locatedness of her
own complex experience of trauma.
Un astfel de exemplu ar putea fi reprezentat de un pasaj relativ lipsit de importanþã, inserat
de autoare în roman imediat dupã ce Irenei i se dã dreptul de a avea paºaport ºi merge sã îºi facã
fotografia:
Apoi Irene avuse chef sã þinã fotografiile în ploaie, dar nu o fãcuse. Mersese sub acoperiºul
primei intrãri într-o casã, scoþând fotografia din plic ºi privind-o.
O persoanã cunoscutã, dar nu ca ea însãºi. Iar acolo unde conta cu adevãrat pentru Irene, la
gurã, ºi acolo, la scobitura dintre nas ºi gurã, era vorba de o persoanã strãinã. O persoanã strãinã
care se strecurase în figura ei.
Ce era strãin la figura ei îi aparþinea celeilalte Irene. Irene visase cã îºi fãcea geamantanul.
Peste tot în camerã erau aruncate
bluze de varã.
Geamantanul era plin.
Irene mai adãugase ºi câteva
bluze de varã. Erau greu de
împãturit, fiind atât de moi, încât îþi
tot alunecau din mâini.
Irene auzi paºi în spatele ei.
În camerã întrã dictatorul. Cãlcã
pe bluzele de varã. Erau pentru el
ca frunzele de sub copaci.
Merse prin camerã de parcã ar fi
avut în faþã o stradã largã,
deschisã. Se îndreptã spre
geamantan.
- Acolo e mai frig, îi spuse
dictatorul.
κi ridicã gulerul.
κi bãgã mâinile în buzunarele
hainei. (p. 19-20)
Lipsa lui de importanþã pare a
Checkpoint Charlie (Berlin)
Checkpoint Charlie (Berlin)
Checkpoint Charlie (Berlin)
Checkpoint Charlie (Berlin) fi determinatã de curgerea lui în
Checkpoint Charlie (Berlin)
corpul textului. Aproape ca un
dicteu automat, dar, paradoxal, coerent, pasajul de mai sus poate deþine, însã, o cheie a interpretãrii
întregului roman, din perspectiva traumei.
În primul rând, construcþia
conflictualã a derivatului de
imagine pe care îl reprezintã
fotografia Irenei poate conþine un
cifru al construcþiei tuturor
imaginilor din roman. Aºa cum
Irene combinã în propriul portret
douã Irene, una realã ºi alta,
deopotrivã de bine conturatã, a
unei paradoxale alteritãþi, la fel
întreaga miºcare a personajului
postemigrare va conþine stigmatul
lumii din cealaltã þarã, care
ombilicar îi va marca, aproape
fizic, toate acþiunile.
În al doilea rând,
deopotrivã de semnificativ însã,
se relevã imaginea visului cu
Poarta Brandenburg (Berlin)
Poarta Brandenburg (Berlin)
Poarta Brandenburg (Berlin)
Poarta Brandenburg (Berlin)
dictatorul omniprezent. Ar fi total Poarta Brandenburg (Berlin)
56
. 39-40
nr
A
NOASTRÃ
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40
REVIST
REVIST
56 REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
56
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
56
56