Page 59 - 2013_revista_noastra_nr_39-40
P. 59

ESEU
                                                                                          ESEU
                                                                                          ESEU
                                                                                          ESEU
                                                                                          ESEU
               total care o cuprinde pe Irene, pe de o parte la
               nivel climatic, momentul ajungerii în Berlinul de
               vest ºi acþiunea romanului au loc iarna ºi
               primãvara, pe alta la nivel socio-cultural, deci la
               nivelul interacþiunilor, este o expresie totalã a
               inadaptãrii ºi, prin urmare, a mutaþie eºuate.
                      Vorbind despre experienþa migratului în
               general, Rodica Zane (2007: 87 º. urm.)
               deceleazã ca semnificativ un consum cu o
               acribie aproape ritualicã - martor al stabilitãþii - a
               tot ceea ce înseamnã acasã: alimentele,
               practicile, veºtile, cutumele sau valorile. Puse
               într-o sintaxã resemnificatã, obiectele de acasã
               sunt practic un fel de ancore în digerarea unor
               mutaþii controlate la nivel adaptativ.
                      Cu Irene însã, lucrurile stau tocmai pe
               dos. Irene este sinecdoca dezarmantã a mutaþiei
               nerealizate, pentru cã geograficului acasã nu îi
               corespunde un acasã ºi în plan simbolic. Irene
               este întruchiparea perfectã a unei miºcãri între
               spaþii ºi între identitãþi, poziþie substanþiatã în
               primul rând de statutul sãu etnic. Spre deosebire
               de majoritatea migranþilor, indiferent de forma pe
               care migraþia propriu-zisã o are, identitatea socio-
               culturalã a Irenei este diferitã de aceea a þãrii
               din care pleacã. Aºa cum o va repeta aproape
               obsesiv pe parcursul întregului microroman,
                                                                     Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
                                                                     Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
                                                                     Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
                                                                     Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
               Herta Müller face din dublul sãu literar un           Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
                                                                        din Alexanderplaz (Berlin)
                                                                        din Alexanderplaz (Berlin)
                                                                        din Alexanderplaz (Berlin)
                                                                       din Alexanderplaz (Berlin)
               personaj plecat din cealaltã þarã, identificabilã       din Alexanderplaz (Berlin)
               cu România.                                     existenþe libere, provocat, de interacþiunea
                      O asemenea sintagmã, poate
               oximoronic construitã, ascunde realitatea unui  socialã:
                                                                 - Unde aþi locuit pânã acum? Întreabã
               tip particular de identitate, cu urmãri majore în  administratorul.
               devenirea personajului pe parcursul naraþiunii.      - În cãminul de azilanþi.
               Teoretic, dacã se priveºte atent în cauzalitatea      - De unde veniþi?
               dorinþei plecãrii Irenei, criza identitarã a acesteia  Irene spuse numele celeilalte þãri.
               este dublu determinatã, la fel de vizibil ºi cu      - Cine conduce acolo?
               urmãri la fel de semnificative. La un pol se aflã  Irene spuse numele dictatorului.
               identitatea minoritarã a protagonistei în cealaltã      - Despre ãla nu se aude nimic bun, spuse el.
               þarã, iar la celãlalt, incongruenþa dintre statutul  (p. 43)
               de cetãþean ºi cel de cetãþean claustrat într-un       Sau pur ºi simplu involuntar, declanºat
               regim totalitar.                                aproape proustian de-a lungul peretelui erau
                      Construirea identitãþii prin raportare la
               alteritate, deloc singularã de altfel în constructul  sticle de suc ºi apã mineralã. În scrumierã erau
                                                               mucuri de þigarã fumate pe jumãtate. Miroseau
               identitar de pretutindeni, este locul comun al  ca þigãrile din cealaltã þarã (p. 50) sau, deopotrivã
               întregului roman, deschiderea acestuia fiind    obsesiv ca un prizonierat lingvistic venit tocmai
               marcatã de un abrupt sentiment al delimitãrii:  din das andere Land: în cealaltã þarã sunt douã
                      Sub dispozitivele radar care se învârteau
               pe cer, printre micile sate, erau postaþi soldaþi.  cuvinte diferite, unul pentru frunzã, altul pentru
                                                               foaia de hârtie (în germanã blatt). Acolo trebuie
               Aici fusese graniþa celeilalte þãri. Coasta abruptã  sã te hotãrãºti ce vrei sã spui. (p. 119). Aºa cum
               care se înãlþa pe jumãtate pânã la cer, tufele,  trauma celei de-a doua conflagraþii mondiale
               liliacul de pe mal, toate acestea deveniserã    bântuie fantomatic Berlinul prin cupola
               pentru Irene capãtul celeilalte þãri. (p. 7)    nerefãcutã      dupã    bombardament        a
                      De altfel, România nu reprezintã numai
               o topografie alteritarã, ci reprezintã un întreg  Gedächtniskirche, pe care Irene o observã  în
                                                               hãlãduielile sale, la fel ºi viaþa petrecutã în þara
               arsenal de mãrunþiºuri de viaþã care determinã  lui der Diktator o urmãreºte la tot pasul.
               alienarea. Romanul abundã în fragmente de              Totuºi, spre deosebire de alte romane
               imagine care obsesiv poate o urmãresc pe        ale sale, Der Fuchs war damals schon der Jäger
               Herta / Irene pe  tãrâmul fãgãduinþei unei
                                                               (Încã de pe atunci vulpea era vânãtorul)(1992)

                                           . 39-40
                          A
                                                                                                        55
                             NOASTRÃ
                                          nr
                  REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                  REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40                                          55
                  REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
                  REVIST
                  REVIST
                                                                                                        55
                                                                                                        55
                                                                                                        55
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64