Page 59 - 2013_revista_noastra_nr_39-40

ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
ESEU
total care o cuprinde pe Irene, pe de o parte la
nivel climatic, momentul ajungerii în Berlinul de
vest ºi acþiunea romanului au loc iarna ºi
primãvara, pe alta la nivel socio-cultural, deci la
nivelul interacþiunilor, este o expresie totalã a
inadaptãrii ºi, prin urmare, a mutaþie eºuate.
Vorbind despre experienþa migratului în
general, Rodica Zane (2007: 87 º. urm.)
deceleazã ca semnificativ un consum cu o
acribie aproape ritualicã - martor al stabilitãþii - a
tot ceea ce înseamnã acasã: alimentele,
practicile, veºtile, cutumele sau valorile. Puse
într-o sintaxã resemnificatã, obiectele de acasã
sunt practic un fel de ancore în digerarea unor
mutaþii controlate la nivel adaptativ.
Cu Irene însã, lucrurile stau tocmai pe
dos. Irene este sinecdoca dezarmantã a mutaþiei
nerealizate, pentru cã geograficului acasã nu îi
corespunde un acasã ºi în plan simbolic. Irene
este întruchiparea perfectã a unei miºcãri între
spaþii ºi între identitãþi, poziþie substanþiatã în
primul rând de statutul sãu etnic. Spre deosebire
de majoritatea migranþilor, indiferent de forma pe
care migraþia propriu-zisã o are, identitatea socio-
culturalã a Irenei este diferitã de aceea a þãrii
din care pleacã. Aºa cum o va repeta aproape
obsesiv pe parcursul întregului microroman,
Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
Herta Müller face din dublul sãu literar un Fântâna lui Neptun ºi turnul TV
din Alexanderplaz (Berlin)
din Alexanderplaz (Berlin)
din Alexanderplaz (Berlin)
din Alexanderplaz (Berlin)
personaj plecat din cealaltã þarã, identificabilã din Alexanderplaz (Berlin)
cu România. existenþe libere, provocat, de interacþiunea
O asemenea sintagmã, poate
oximoronic construitã, ascunde realitatea unui socialã:
- Unde aþi locuit pânã acum? Întreabã
tip particular de identitate, cu urmãri majore în administratorul.
devenirea personajului pe parcursul naraþiunii. - În cãminul de azilanþi.
Teoretic, dacã se priveºte atent în cauzalitatea - De unde veniþi?
dorinþei plecãrii Irenei, criza identitarã a acesteia Irene spuse numele celeilalte þãri.
este dublu determinatã, la fel de vizibil ºi cu - Cine conduce acolo?
urmãri la fel de semnificative. La un pol se aflã Irene spuse numele dictatorului.
identitatea minoritarã a protagonistei în cealaltã - Despre ãla nu se aude nimic bun, spuse el.
þarã, iar la celãlalt, incongruenþa dintre statutul (p. 43)
de cetãþean ºi cel de cetãþean claustrat într-un Sau pur ºi simplu involuntar, declanºat
regim totalitar. aproape proustian de-a lungul peretelui erau
Construirea identitãþii prin raportare la
alteritate, deloc singularã de altfel în constructul sticle de suc ºi apã mineralã. În scrumierã erau
mucuri de þigarã fumate pe jumãtate. Miroseau
identitar de pretutindeni, este locul comun al ca þigãrile din cealaltã þarã (p. 50) sau, deopotrivã
întregului roman, deschiderea acestuia fiind obsesiv ca un prizonierat lingvistic venit tocmai
marcatã de un abrupt sentiment al delimitãrii: din das andere Land: în cealaltã þarã sunt douã
Sub dispozitivele radar care se învârteau
pe cer, printre micile sate, erau postaþi soldaþi. cuvinte diferite, unul pentru frunzã, altul pentru
foaia de hârtie (în germanã blatt). Acolo trebuie
Aici fusese graniþa celeilalte þãri. Coasta abruptã sã te hotãrãºti ce vrei sã spui. (p. 119). Aºa cum
care se înãlþa pe jumãtate pânã la cer, tufele, trauma celei de-a doua conflagraþii mondiale
liliacul de pe mal, toate acestea deveniserã bântuie fantomatic Berlinul prin cupola
pentru Irene capãtul celeilalte þãri. (p. 7) nerefãcutã dupã bombardament a
De altfel, România nu reprezintã numai
o topografie alteritarã, ci reprezintã un întreg Gedächtniskirche, pe care Irene o observã în
hãlãduielile sale, la fel ºi viaþa petrecutã în þara
arsenal de mãrunþiºuri de viaþã care determinã lui der Diktator o urmãreºte la tot pasul.
alienarea. Romanul abundã în fragmente de Totuºi, spre deosebire de alte romane
imagine care obsesiv poate o urmãresc pe ale sale, Der Fuchs war damals schon der Jäger
Herta / Irene pe tãrâmul fãgãduinþei unei
(Încã de pe atunci vulpea era vânãtorul)(1992)

. 39-40
A
55
NOASTRÃ
nr
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVISTAA NOASTRÃ NOASTRÃ nr nr. 39-40. 39-40 55
REVISTA NOASTRÃ nr. 39-40
REVIST
REVIST
55
55
55